Timp aproximativ de lectură: 10 minute

În zilele noastre, datorită disponibilității pe scară largă a accesului la internet, aproape orice informație pe care ne-o dorim este la un click distanță.

Acest lucru poate însemna, de asemenea, că informațiile eronate și dezinformarea, inclusiv cu privire la probleme de sănătate, se pot răspândi mai mult ca niciodată.

În plus, internetul devine un canal predilect de informare, dacă luăm în calcul faptul că o treime dintre tinerii din generația Z (născuți în perioada 1996-2015) utilizează Tik Tok ca sursă principală pentru a obține informații medicale.

Studiul a constatat, de asemenea, că dintre aceștia 1 din 11 a avut probleme de sănătate după ce a urmat sfaturi de sănătate pe platforma social media. Și acest lucru nu a fost o surpriză, având în vedere concluziile unui alt studiu.

 Cercetători de la University of Chicago au publicat recent un studiu în care au analizat sistematic informațiile despre sănătate de pe TikTok pentru a vedea dacă pot identifica tendințe în ceea ce privește calitatea videoclipurilor – cât de multe informații eronate există și provin de la anumite tipuri de creatori de conținut?

Pentru a restrânge domeniul de aplicare al studiului în vederea unei analize ușor de gestionat, cercetătorii s-au axat pe o anumită afecțiune, sinuzita, și au efectuat căutările într-o singură perioadă de 24 de ore, pentru a limita efectele algoritmului TikTok în continuă schimbare.

Aproximativ 44% dintre videoclipuri conțineau informații nefactuale, care nu erau bazate pe date medicale. Videoclipurile realizate de „influencer-i nemedicali” – creatori de conținut cu peste 10 000 de urmăritori care nu se autoidentificau ca profesioniști din domeniul medical – au reprezentat aproape jumătate din toate videoclipurile și erau mai susceptibile de a conține informații eronate și de a avea scoruri de calitate mai scăzute.

În același timp, profesioniștii din domeniul medical au produs în proporție covârșitoare conținut educațional și au primit scoruri mai mari pentru calitatea videoclipurilor, informațiile faptice și comparațiile dintre efecte nocive și beneficii.

„Există informații factuale și de înaltă calitate pe platformele de social media, cum ar fi TikTok, dar poate fi foarte dificil pentru cineva neavizat să se facă distincția între acestea și informațiile difuzate de influenceri, care pot fi de fapt dăunătoare”, a declarat autorul principal al studiului de la University of Chicago, Dr. Christopher Roxbury, chirurg la UChicago Medicine.

În plus, conform unui sondaj realizat de Healthline în 2024 în rândul respondenților din Statele Unite, mai mult de jumătate au declarat că au obținut informații despre sănătate prin intermediul rețelelor de socializare, iar 32% au declarat că s-au bazat pe familie, prieteni și colegi pentru sfaturi de sănătate. Cu toate acestea, deși au recunoscut că se bazează foarte mult pe social media pentru informații, respondenții au indicat, de asemenea, în mod covârșitor, că nu au încredere deplină în acuratețea acestor surse. Și acest lucru pare a fi legitim, având în vedere că, în Marea Britanie, un sondaj reprezentativ la nivel național realizat de Alan Turing Institute în 2024 a constatat că 94% din populație ar fi văzut informații eronate care circulau pe social media.

Astfel, mulți oameni pot fi expuși la informații de sănătate care nu prezintă încredere. În absența unor norme și reglementări stricte privind informațiile de pe rețelele de socializare, există un pericol clar ca cel puțin o parte din ceea ce vedem online să reprezinte informații eronate sau chiar dezinformare.

Este important și să putem face diferența între cele două:

1. Informațiile eronate sunt cele pline de inexactități, fie pentru că informația inițială a fost interpretată sau înțeleasă greșit, fie pentru că cineva a preluat din greșeală o informație eronată și a continuat să o distribuie.
2. Dezinformarea este un fenomen și mai îngrijorător. Ea apare atunci când cineva diseminează intenționat informații eronate, manipulându-și publicul pentru a sprijini o agendă ascunsă.

Este important să știm cum putem identifica dezinformarea și informațiile eronate și de ce este nevoie pentru ca oamenii să își actualizeze opiniile după ce au asimilat informații eronate.

În acest demers, există sfaturi clare din partea experților cum ar fi Dr. Dawn Holford, cercetător în domeniul științelor comportamentale, specializat în psihologia comunicării și a luării deciziilor, care a studiat strategiile de prevenire și respingere a dezinformării privind sănătatea în cadrul Școlii de Științe Psihologice de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.

Astfel, dr. Holford a subliniat importanța verificării și reverificării sursei de informații: „Există o tehnică numită citire laterală pe care o putem folosi pentru a căuta coroborarea faptelor din domeniul sănătății. Practic, dacă întâlnim informații despre sănătate pe un site sau pe o platformă, vom căuta alte surse în afara site-ului sau a platformei respective pentru a determina credibilitatea primei surse și dacă ceea ce am citit este susținut de surse independente de sursa inițială.” De asemenea, ea a subliniat că cei care diseminează informații despre sănătate, cum ar fi site-urile de știri medicale, au datoria de a efectua o verificare foarte atentă a faptelor înainte de a face publice informațiile respective.

Pentru a înțelege mai bine de ce am putea cădea pradă dezinformării în materie de sănătate în căutarea noastră de ajutor și sfaturi, ar trebui să ne uităm la „rădăcinile atitudinii noastre”, ne-a spus Holford. Acest concept a fost inventat de psihologul Matthew Hornsey și se referă la convingerile și ideile despre lume pe care le-am consolidat în mintea noastră încă de când eram tineri. „Rădăcinile atitudinii fac parte din psihologia noastră și pot fi convingeri, viziuni asupra lumii, emoții – practic, ele sunt motoare motivaționale ale modului în care procesăm informațiile”, a explicat Holford. Aceste „rădăcini” pot include, de asemenea, emoții precum anxietatea față de ceva ce nu reușim să înțelegem cu adevărat, inclusiv examene medicale invazive, medicamente și vaccinuri. „De exemplu, eu și echipa mea am analizat 11 rădăcini diferite de atitudine care determină convingerile cu privire la vaccinare. Acestea includ temeri cu privire la rezultatele medicale adverse, preocupări religioase sau chiar o tendință de a respinge că ni se cere să facem anumite lucruri – o trăsătură cunoscută sub numele de „reactanță”. Atunci când ni se oferă informații (eronate) care se corelează cu această rădăcină a atitudinii noastre, este mai probabil să le luăm pe acestea în considerare, deoarece se potrivesc cu această motivație de bază. Acesta este un lucru destul de comun în general: Oamenii tind să caute și să interpreteze informațiile în conformitate cu modelele lor preexistente de gândire și documentare.”- Dr. Dawn Holford.

Într-adevar, multe cercetări au arătat că oamenii sunt foarte predispuși la prejudecăți de confirmare – ne place să căutăm în mod selectiv dovezi în sprijinul convingerilor și anxietăților pe care le avem deja – și, în plus, această prejudecată de confirmare este o tendință atât de puternică încât poate fi foarte greu de înlăturat. În același timp, Holford a afirmat că „dorința unei persoane de a lua în considerare diferite perspective și dovezi, cunoscută sub numele de «gândire activă și deschisă»”, este asociată cu o susceptibilitate mai scăzută la dezinformare.

Holford și colegii săi au lucrat la dezvoltarea unei strategii pe care o numesc „intervenții jiu-jitsu” pentru a ajuta oamenii să combată dezinformarea privind sănătatea. Ea a explicat cum funcționează această strategie: „Concepem „intervențiile jiu-jitsu” ca [încercarea de] a folosi dezinformarea împotriva ei însăși. […] În jiu-jitsu [o artă marțială], nu încerci să te lupți cu un adversar frontal, ci mai degrabă îl lași să atace și să valorifici această forță pentru a riposta”.  Două tipuri de astfel de intervenții „jiu-jitsu” împotriva dezinformării privind sănătatea ar fi:

1. inocularea psihologică împotriva dezinformării, care avertizează oamenii cu privire la tacticile dezinformării, lăsându-i pe oameni să experimenteze doze mici din modul în care funcționează, astfel încât să înțeleagă cât de înșelătoare poate fi și să construiască o protecție pentru când o vor întâlni.
2. respingerea empatică a dezinformării, care încearcă să identifice rădăcinile atitudinale ale convingerilor eronate, demonstrând empatie față de aceștia pentru ca la final corectarea dezinformării să fie mai ușor de acceptat de către aceștia.

Există deja evoluții îmbucurătoare ca urmare a eforturilor de a combate informațiile eronate și dezinformarea pe social media. Astfel, 66% din Gen Z recunosc acum că au încredere în TikTok-urile de sănătate doar dacă acestea provin de la un profesionist. Există experți calificați pe TikTok și pe alte rețele de socializare care își propun să ofere informații de sănătate corecte. Aceasta este într-adevăr „cheia succesului” – atunci când primim sfaturi sau informații medicale, e important să căutăm persoane cu calificări relevante și respectate, cum ar fi un doctor în medicină sau un doctorat.

Și există mulți profesioniști reputați care sunt activi pe social media pentru a informa corect oamenii cu privire la problemele de sănătate. Un astfel profesionist este Dr. Katrine Wallace, epidemiolog și profesor asistent la Universitatea din Illinois, Chicago, Statele Unite ale Americii. În 2020, prietenii și rudele au apelat la ea pentru a obține răspunsuri cu privire la COVID-19. Pentru a ajuta la informare și a atenua temerile, ea a decis să creeze videoclipuri educative pe social media. Astăzi, contul ei de TikTok are peste 280 000 de urmăritori, iar contul ei de Instagram are aproape 90 000. Ea continuă să împărtășească informații de sănătate publică despre COVID-19 și alte subiecte legate de sănătate și să demonteze dezinformările care circulă pe rețelele sociale. Deși nu și-a imaginat niciodată că va fi un „influencer”, faptul că știe că pe social media există dezinformări și teorii ale conspirației periculoase privind sănătatea o motivează să continue să reacționeze. „Când vorbesc despre ceva,… încerc să mă asigur că oamenii știu că se bazează pe dovezi de la o sursă de încredere; nu spun lucruri fără date care să le susțină”, a declarat Wallace.

În plus, putem întotdeauna să ne consultăm medicul curant înainte de a da curs oricărui sfat de sănătate dat de persoane de pe rețelele de socializare, chiar dacă acestea par de încredere. Aceasta este o altă recomandare esențială pe care profesioniștii din domeniul sănătății o fac publicului larg – este extrem de important ca aceștia să evalueze în mod critic informațiile online privind sănătatea, să facă trimiteri încrucișate la informații din surse de încredere și, nu în ultimul rând, să consulte profesioniștii din domeniul sănătății în care au încredere atunci când au îndoieli.

Studiul care a analizat corectitudinea conținutului postărilor sau videoclipurilor din social media legate de sănătate (A Social Media Quality Review of Popular Sinusitis Videos on TikTok publicat în Otolaryngology-Head and Neck Surgery în martie 2024) arată că doar 15% din videoclipurile profesioniștilor din domeniul medical conțineau informații nefactuale, comparativ cu aproape 60% din videoclipurile influențatorilor nemedicali. Cu toate acestea, chiar dacă videoclipurile influencer-ilor nemedicali au avut, în general, scoruri de calitate mai scăzute și au conținut mai multe informații eronate, acestea au avut o vizibilitate mai mare, deoarece au fost de departe cel mai prolific grup din eșantion.

Cercetătorii spun că acest dezechilibru ar trebui să îi facă pe profesioniștii din domeniul sănătății să fie mai activi pe social media, deoarece pot face diferența – cineva ar putea vedea videoclipul și astfel ar obține informații de sănătate de care are nevoie, în loc să vadă ceva care i-ar putea face rău.

Mirela Mustață, Redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/health-misinformation-and-disinformation-how-to-avoid-it
2. https://biologicalsciences.uchicago.edu/news/health-information-tiktok
3. https://www.theguardian.com/commentisfree/2024/dec/30/tiktok-online-influencers-medical-misinformation
4. https://www.healthline.com/health-news/tiktok-main-source-health-information-gen-z
5. A Social Media Quality Review of Popular Sinusitis Videos on TikTok in Otolaryngology–Head and Neck Surgery – March 2024 – by Rose Dimitroyannis, David Fenton, Stella Cho, Rachel Nordgren, Jayant M Pinto and Christopher R Roxbury.
6. Sursa foto: Visual health misinformation: A primer and research roundup