Timp aproximativ de lectură: 7 minute
„Nu vorbim suficient despre sănătatea intestinului„, a declarat Dr. Morgan Sendzischew Shane, gastroenterolog la University of Miami, Miller School of Medicine, din Statele Unite ale Americii. Acest lucru se întâmplă fiindcă mulți dintre noi considerăm că nu se cuvine să discutăm despre digestie, gaze sau alte „obiceiuri intestinale”, a adăugat ea.
Ca urmare, echipa de la ziarul american The New York Times a inițiat un demers mai mult decât binevenit când a invitat 10 experți în gastroenterologie și sănătatea microbiomului să ne dezvăluie care sunt miturile pe care ar dori cel mai mult să le clarifice sau demonteze.
Mitul 1 – tranzitul intestinal zilnic.
Oamenii se tem adesea că, dacă nu au tranzit intestinal în fiecare zi, ceva trebuie să fie în neregulă, a declarat Dr. Folasade P. May, gastroenterolog la Școala de Medicină David Geffen de la University of California at Los Angeles, SUA. Dar poate fi normal, spune aceasta ca tranzitul intestinal să fie de la de trei ori pe zi la de trei ori pe săptămână. Mai important este cât de constante sunt mișcările intestinale, cum arată scaunul și cum resimțim tranzitul (să nu prea dureros sau dificil), a adăugat Dr. May.
Dacă ne forțăm în mod regulat, avem dureri, avem nevoie de mai mult de 10 minute la toaletă sau simțim că nu ne putem evacua complet intestinul, ar fi bine să consultăm un medic. Acest lucru este critic dacă avem sânge în scaun, modificări bruște ale frecvenței sau aspectului scaunelor sau pierdere inexplicabilă în greutate. Acestea ar putea fi semne ale unor afecțiuni grave, inclusiv boala inflamatorie intestinală, boala celiacă sau cancerul colorectal, a spus ea.
Mitul 2 – dietele care elimină anumite alimente pot ajuta la vindecarea simptomelor intestinale.
Tamara Duker Freuman este dietetician la New York Gastroenterology Associates din New York City, SUA. Atunci când vede pacienți care au probleme precum balonarea sau constipația, aceștia cred adesea că eliminând diverse combinații de alimente – cum ar fi cerealele, leguminoasele, lactatele, ouăle și soia – îi va ajuta să calmeze inflamația și să își vindece intestinul.Dar nu există nimic inflamator în mod inerent în legătură cu aceste alimente, a spus dna Freuman. Și dietele de eliminare pot înrăutăți sănătatea intestinului, care este de obicei susținută cel mai bine prin consumul unei varietăți de alimente bazate pe plante, cum ar fi cereale integrale, fructe, legume și leguminoase. Urmarea nefericită a dietelor restrictive poate duce, de asemenea, la deficiențe de nutrienți sau tulburări alimentare, a spus ea.
Dacă avem probleme intestinale regulate, un medic ne poate ajuta să aflăm cauza. Este posibil să fie nevoie să ne abținem de la anumite alimente – de exemplu, dacă avem boala celiacă, trebuie să evităm glutenul – dar nu ar trebui să fie nevoie să eliminăm grupuri întregi de alimente din dieta noastră.
Mitul 3 – putem diagnostica intoleranța alimentară cu un simplu test.
Diferite companii vând teste la domiciliu sau în laborator, numite teste de sensibilitate alimentară, care susțin că, prin analizarea sângelui sau a câtorva fire de păr, pot identifica alimentele care pot cauza probleme precum balonarea, durerile abdominale și indigestia.
Kate Mintz, dietetician la U.C.L.A. Health, SUA, specializat în sănătatea intestinului, a declarat că ar putea fi „atrăgător” să facem un test simplu în speranța de a obține răspunsuri clare.
Însă testele de sensibilitate alimentară, inclusiv cele administrate la domiciliu și de anumiți furnizori de medicină alternativă, nu au fost evaluate riguros, a spus dna Mintz. Iar rezultatele lor sugerează adesea ca oamenii să evite o listă lungă de alimente – uneori unele cu care nu au avut niciodată probleme – ceea ce poate fi derutant sau îi poate determina să urmeze diete restrictive inutile, a spus dna Mintz.
În schimb, cel mai bine este să consultăm un dietetician care ne poate ajuta să ne dăm seama ce alimente, dacă este cazul, ne cauzează simptomele. Acest lucru poate lua timp, a spus dna Mintz, dar este mai probabil să dea rezultate mai bune.
Mitul 4 – stresul poate provoca ulcere.
Medicii obișnuiau să creadă că ulcerele peptice – răni deschise în mucoasa stomacului sau în prima secțiune a intestinului subțire – erau cauzate de stres sau de alți factori din stilul de viață, cum ar fi consumul de alimente picante. Această ipoteză a fost contrazisă în anii 1980, când oamenii de știință au descoperit că Helicobacter pylori, o bacterie care pătrunde în mucoasa protectoare a stomacului, este cauza multor ulcere peptice, a declarat Dr. William D. Chey, șeful secției de gastroenterologie de la Michigan Medicine, SUA. Utilizarea frecventă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina, ibuprofenul și naproxenul le poate provoca, de asemenea.
Dacă nu se tratează „cauza principală” a ulcerelor – cu antibiotice, în cazul în care acestea sunt cauzate de H. pylori sau prin reducerea utilizării acestor medicamente, în cazul în care acestea sunt vinovate, de exemplu – aceste ulcere pot reapărea, a declarat Dr. Chey.
Ulcerele recurente pot crește riscul de sângerare sau de formare a unui blocaj sau a unei găuri în stomac sau în intestinul subțire. Infecțiile Helicobacter pylori netratate pot crește, de asemenea, riscul de cancer la stomac.
Mitul 5 – consumul zilnic de sucuri și posturile ne poate vindeca intestinul.
Este o idee populară: Facem un suc din diferite ingrediente pe care le găsim la magazin – portocale, ananas, lămâie, castravete, ghimbir, turmeric – și îl consumăm în fiecare zi pentru o digestie mai bună, mai puțină balonare și un intestin mai sănătos.
Însă este bine să bem cu moderație aceste sucuri, a spus Dr. Shane, deoarece multe sucuri pe bază de fructe pot fi bogate în zahăr, a spus ea, și ele nu ajută de fapt la curățarea intestinului. De fapt, sucurile de fructe și legume elimină fibrele, care hrănesc microbii intestinali benefici și reglează mișcările intestinale. Așa că este mai bine să amestecăm aceleași produse într-un smoothie, care nu elimină fibrele, sau să facem o salată, a spus Dr. Shane.
Versiunea extremă a acestui mit este urmarea unei cure de sucuri, în care oamenii consumă doar sucuri timp de câteva zile. Acest lucru nu este benefic sau sustenabil, a adăugat Dr. Shane, și este periculos să se promoveze ideea „că organismul trebuie să fie privat de alimente pentru a fi curat și sănătos„.
Mitul 6 – cancerul colorectal afectează în principal persoanele în vârstă.
La facultatea de medicină de la începutul anilor 2000, Dr. May a fost învățat că cancerul colorectal este o boală a adulților în vârstă. Dar rata de incidență a acestuia a crescut la persoanele mai tinere, iar acum este principala cauză a deceselor cauzate de cancer în rândul bărbaților sub 50 de ani și a doua cea mai frecventă în rândul femeilor din această grupă de vârstă.
Astăzi, Dr. May le spune studenților la medicină că atunci când adulții prezintă modificări ale obiceiurilor intestinale, pierdere inexplicabilă în greutate sau sânge în scaun, cancerul colorectal ar trebui să se afle pe lista lor de potențiale cauze. Deoarece stadiile incipiente ale cancerului colorectal adesea nu prezintă simptome, toată lumea ar trebui să se supună unui screening – cu o colonoscopie sau un test de scaun la domiciliu – începând cu vârsta de 45 de ani sau mai devreme dacă avem anumiți factori de risc, a spus Dr. May.
Mitul 7 – consumul de nuci și popcorn poate provoca diverticulită.
Diverticulita apare atunci când mici pungi din peretele colonului se inflamează, provocând dureri, greață, vărsături, constipație, crampe sau febră.Medicii obișnuiau să spună că, dacă suntem predispuși la diverticulită, ar trebui să evităm consumul de nuci, semințe și popcorn, considerând că acestea ar putea rămâne blocate în peretele colonului și ar putea provoca inflamații, a declarat Dr. Nitin K. Ahuja, gastroenterolog la Universitatea din Pennsylvania, SUA.Dar acest lucru s-a dovedit a fi greșit, a spus Dr. Ahuja. De fapt, unele cercetări sugerează că persoanele care consumă nuci sau popcorn sunt de fapt mai puțin susceptibile de a dezvolta diverticulită decât cele care nu o fac. Și aceasta deoarece aceste alimente sunt bogate în fibre, care sunt asociate cu un risc redus de diverticulită.
Mitul 8 – consumul de fasole și alte alimente care conțin lectină poate cauza un intestin „permeabil”.
Unii influenceri susțin că anumite alimente care conțin substanțe chimice numite lectine – inclusiv fasolea, cerealele și unele legume – provoacă inflamații și o mucoasă intestinală mai „permeabilă”, care poate permite microbilor și substanțelor toxice să treacă din intestin în alte părți ale corpului. Toate plantele conțin lectine, iar fasolea are un conținut deosebit de ridicat; de aceea, consumul de fasole crudă sau insuficient gătită poate genera tulburări gastro-intestinale. Dar majoritatea lectinelor sunt distruse prin prepararea termică, astfel încât nu trebuie să ne facem griji cu privire la nivelul lor în fasole, cereale sau alte alimente gătite, a declarat Justin Sonnenburg, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Stanford, SUA. Și, deși unele legume pe care le mâncăm crude – cum ar fi roșiile, ardeii grași și mazărea – conțin lectine, acestea sunt prezente în concentrații mult mai mici decât în fasolea uscată și nu au fost asociate cu simptome digestive.
Dr. Sonnenburg a spus că renunțarea la alimentele vegetale care conțin lectină din cauza acestui mit nu ne va ajuta intestinul. De fapt, i-ar putea face rău. Evitarea alimentelor vegetale poate lipsi microbii intestinali benefici de suficiente fibre, a spus el. Atunci când se întâmplă acest lucru, ei pot începe să mănânce mucoasa protectoare a intestinului – ceea ce poate duce, de fapt, la un intestin „permeabil” și la inflamații, a adăugat el.
Mitul 9 – sindromul de intestin iritabil este „doar în mintea noastră”.
Dureri abdominale, balonare, diaree, constipație – simptomele sunt reale și pot fi debilitante. Dar, din punct de vedere istoric, această afecțiune a fost stigmatizată, în parte pentru că nu există un test de diagnosticare, oamenii de știință nu îi înțeleg pe deplin cauza, iar anumite afecțiuni psihice precum anxietatea și depresia o pot agrava. Chiar și astăzi, este posibil ca unii furnizori de servicii medicale să nu ia în serios această afecțiune, a declarat Dr. Baha Moshiree, gastroenterolog la Atrium Health Wake Forest din Charlotte, N.C.
Sindromul de intestin iritabil este o tulburare a interacțiunii intestin-creier, a spus ea. Unii nervi din intestin – cum ar fi cei care simt durerea, de exemplu – pot fi foarte sensibili, ceea ce poate face ca și funcțiile digestive normale să fie dureroase. Chiar dacă sănătatea mintală poate juca un rol în Sindromul de intestin iritabil, acest lucru nu face ca afecțiunea să fie mai puțin reală sau să nu merite să fie tratată, a spus Dr. Moshiree.
Mitul 10 – toată lumea ar trebui să ia probiotice pentru sănătatea intestinului.
În timp ce unii oameni pot beneficia de luarea de suplimente probiotice, există puține dovezi de calitate care să sugereze că majoritatea oamenilor au nevoie de ele, a declarat Dr. Brian Lacy, gastroenterolog și profesor de medicină la Clinica Mayo din Jacksonville, Florida, SUA.
Mii de specii microbiene trăiesc în intestinul nostru, a spus el, astfel încât este puțin probabil ca o capsulă mică care conține doar una sau câteva tulpini vii să facă mult pentru a-l îmbunătăți. „Un intestin optim, nu începe cu o mulțime de pastile și o mulțime de poțiuni; el începe doar cu o alimentație echilibrată și variată.”
Este deci, și în cazul intestinului, în controlul nostru, în foarte mare măsură, să îi oferim organismului nostru condițiile necesare să fie sănătos și să funcționeze optim, așa că haideți să o facem, cu grijă pentru o alimentație echilibrată și variată, față de calitatea tranzitului intestinal, cu responsabilitate față de acțiunile de screening necesare și sănătatea generală, inclusiv față de cea emoțională!
Mirela Mustață, redactor executiv
Traducere și adaptare după:
