Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Sute de milioane de persoane din întreaga lume suferă de tulburare depresivă majoră, aceasta fiind cea mai frecvent diagnosticată tulburare mintală, iar numărul cazurilor crește anual.

Depresia este o tulburare gravă a dispoziției care implică o dispoziție scăzută persistentă, pierderea interesului pentru activitățile de interes înainte și alte simptome. Aceasta afectează modul în care o persoană gândește, acționează și se simte. Efectele depresiei pot interfera cu capacitatea unei persoane de a gestiona relațiile, munca și activitățile zilnice, cum ar fi mâncatul și dormitul. Profesioniștii din domeniul sănătății mai numesc această tulburare depresivă majoră și depresie clinică.

Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite ale Americii enumeră următoarele tipuri de depresie:

1. tulburare depresivă majoră;
2. tulburare depresivă persistentă (distimie);
3. depresie perinatală;
4. tulburare afectivă sezonieră;
5. depresie cu simptome de psihoză;

Experții recomandă persoanelor să consulte un medic dacă prezintă următoarele simptome:

• tulburări de somn sau somn excesiv;
• dispoziție deprimată;
• modificări ale apetitului sau ale greutății;
• pierderea interesului pentru activitățile care le făceau plăcere;
• oboseală sau scăderea nivelului de energie;
• dificultăți de concentrare:
• sentimente de disperare sau inutilitate;
• iritabilitate sau neliniște;
• gânduri de sinucidere sau de moarte.

Depresia există pe un continuum, de la simptome care perturbă ușor viața de zi cu zi la cele care sunt debilitante. Depresia severă nu este un diagnostic distinct. În schimb, este o evaluare a unui profesionist bazată pe cât de mult afectează simptomele depresiei o persoană.

Un studiu din 2018 a constatat că criteriile Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5) pentru depresia majoră sunt corelate cu severitatea depresiei.

Prin urmare, persoanele cu depresie severă pot avea mai multe simptome și o varietate mai mare de simptome. Incapacitatea de a simți fericirea a fost un predictor major al depresiei severe.

Depresia este o afecțiune medicală complexă, fără o singură cauză, fiind rezultatul unei interacțiuni a factorilor biologici, sociali și psihologici.

Unii factori de risc pentru depresie includ:

• stresul, cum ar fi traiul într-un mediu violent sau instabil;
• trauma, cum ar fi un abuz sau un atac;
• biochimia, cu dezechilibre în dozajul substanțele chimice din creier care pot crește riscul de depresie;
• genetica, cu unele gene care cresc riscul;
• istoricul familial, cu un risc mai mare de depresie atunci când alte persoane din familie au această boală;
• consumul de alcool sau droguri;
• unele medicamente;
• anumite afecțiuni medicale, inclusiv boli cronice și grave.

Multe persoane care suferă de depresie nu caută sprijin, însă aceasta este o afecțiune tratabilă. Dacă o persoană se confruntă cu tulburări emoționale sau are gânduri suicidare, aceasta sau o persoană iubită sunt încurajate să caute ajutor de la un profesionist în domeniul sănătății mintale cât mai curând posibil. Cercetările efectuate până acum au arătat că tratamentul precoce poate reduce durata de timp în care o persoană suferă de depresie și poate ajuta la prevenirea agravării depresiei.

Pentru majoritatea persoanelor, tratamentul de primă linie este administrarea unui medicament antidepresiv. Există zeci de opțiuni de antidepresive, fiecare cu propriile beneficii și efecte secundare. O persoană care ia în considerare antidepresivele ar trebui să discute cu un medic despre nevoile sale și să întrebe despre aceste efecte secundare.

Se estimează că aproximativ o treime din cazurile de tulburări depresive sunt dificil de tratat. Studiile anterioare arată, de asemenea, că doar aproximativ 30%  dintre persoanele tulburare depresivă majoră obțin remisia completă a simptomelor după utilizarea unui singur medicament antidepresiv, iar 50% nu au niciun răspuns cu un singur medicament.

Având în vedere numărul tot mai mare de cazuri și provocările legate de tratament, autoritățile relevante din SUA au etichetat deja tulburarea depresivă drept o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, luând în considerare și povara economică și socială asociată.

În acest context, comunitatea medicală speră că vor exista noi progrese în ceea ce privește tratamentul, chiar și pentru cazurile care au fost până acum dificil de tratat, având în vedere că Food and Drugs Administration din SUA a aprobat recent un spray nazal (Spravato, produs de Johnson & Johnson) pe bază de esketamină pentru tratarea adulților cu tulburare depresivă majoră care nu au răspuns la cel puțin două antidepresive orale. Substanța activă este un antagonist al receptorului N-metil-D-aspartat (NMDA) care pare să acționeze pe o cale din creier care afectează glutamatul – un neurotransmițător care ajută la trimiterea semnalelor între celulele nervoase din măduva spinării și creier, ceea ce reglează dispoziția unei persoane.

Prin influențarea receptorilor NMDA din sistemul nervos central, acest spray nazal ajută la ameliorarea simptomelor depresiei, după cum a demonstrat un studiu clinic multicentric în care administrarea Spravato a dus la o ameliorare rapidă și crescută a scorului total al participanților pe baza scalei de evaluare a depresiei Montgomery – Asberg (MADRS) față de grupul placebo. În timpul analizei, cercetătorii au constatat că Spravato a prezentat îmbunătățiri numerice în toate cele 10 categorii MADRS până în ziua 28 a tratamentului. În plus, până în a patra săptămână a studiului, 22,5% dintre participanții care au luat doze de 84 miligrame (mg) de Spravato au obținut remisia cu un scor total MADRS mai mic sau egal cu 12, iar 18,3% dintre cei care au luat doze de 56 mg au obținut remisia, comparativ cu 7,6% dintre participanții din grupul placebo.

Reprezentanți ai revistei Medical News Today a vorbit cu Eric C. Alcera, MD, director medical și vicepreședinte la Hackensack Meridian Health la Carrier Behavioral Health în New Jersey, SUA, despre această aprobare a administrării spray-ului nazal. „Existența unor noi terapii inovatoare, precum Spravato, oferă speranță celor care suferă de depresie rezistentă la tratament. Cu cât cercetătorii dezvoltă mai multe terapii inovatoare, cu atât mai multă speranță poate fi oferită celor care au cea mai mare nevoie de ea„, a spus Alcera. Alcera a mai menționat și că sunt necesare studii longitudinale de siguranță pentru a asigura eficacitatea și înțelegerea impactului pe termen lung pe care îl pot avea aceste medicamente.

Terapia medicamentoasă a evoluat semnificativ în ultimii ani, cu îmbunătățirea domeniului de aplicare prin dezvoltarea de antidepresive mai selective și prin combinarea acestora în moduri noi, cu mai puține efecte secundare. De asemenea, s-a constatat că terapia medicamentoasă tinde să funcționeze cel mai bine atunci când este combinată cu psihoterapia, după cum susțin numeroase dovezi. Acum știm că cele mai eficace și eficiente tipuri de terapie non-medicamentoase par a fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia psihodinamică.

Pentru persoanele a căror depresie este rezistentă la psihoterapie și tratament medicamentos, medicii pot utiliza terapia electroconvulsivă, care acum este mult mai specifică și cu efecte secundare mai reduse. De obicei, este rezervată persoanelor care suferă de depresie severă, rezistentă la medicamente, cu caracteristici bipolare.

O terapie mai nouă se bazează pe ketamină, care a fost utilizată în trecut ca anestezic și are beneficii solide. Este o abordare relativ nouă, fiind introdusă de aproximativ 5 ani. Terapia cu ketamină resetează nodurile creierului și conectivitatea rețelei neuronale pentru a reduce, dacă nu chiar a elimina, multe semne și simptome depresive. Mulți pacienți au o ameliorare de lungă durată și, în unele cazuri, se recuperează complet.

Administrarea ketaminei trebuie efectuată sub supraveghere medicală. Deși este, de obicei, o terapie în ambulatoriu, dozarea corectă și supravegherea unui pacient care utilizează ketamină sunt esențiale. Nu este primul medicament ales ca anti-depresiv deoarece are efecte destul de profunde asupra creierului și trebuie utilizat cu precauție. În prezent, este utilizat pentru depresia severă rezistentă la tratament.

O altă cale promițătoare de tratament  este stimularea magnetică transcraniană (SMT) – aceasta implică trecerea unui curent magnetic foarte slab prin creier, modificând activitatea electrică a creierului și reducând semnele și simptomele depresiei. Există cercetări foarte promițătoare care arată că SMT repetată poate fi foarte eficientă în tratarea anumitor forme de depresie rezistentă la tratament. Este foarte ușor de efectuat, poate fi adaptată la nevoile fiecărui pacient și are adesea un răspuns rapid și durabil. Poate fi utilizată singură sau combinată cu psihoterapia sau tratamentul medicamentos. Dar, deși efectele SMT sunt robuste, acestea pot scădea în timp. Este posibil să fie necesare mai multe ședințe, administrate de un clinician pregătit pentru face SMT.

Stimularea cerebrală profundă (SCP) este un tratament nou, emergent, care implică implantarea de electrozi pentru a viza zone specifice ale creierului. Acesta poate fi ajustat pentru fiecare pacient în parte pentru a controla cel mai eficient simptomele și semnele de depresie. SCP pare să reseteze activitățile de rețea ale creierului. În timp, activitatea cerebrală implicată în depresie poate fi oprită, ceea ce înseamnă că pacienții rămân în remisie. Există dovezi care sugerează că SCP are efecte de lungă durată. SCP a fost încercat pentru prima dată în 2005 și ar putea reapărea acum, deoarece specialiștii pot ținti creierul mai precis, ceea ce duce la rezultate mai bune. Este totuși nevoie de mai multe cercetări. Un dezavantaj al DBS este că acum implică o intervenție de neurochirurgie, existând riscul de infecție și hemoragie, foarte scăzut. De asemenea, există un risc de deplasare greșită sau de deviere a electrozilor. Alte dezavantaje includ potențialele efecte secundare și costul intervenției.

Tehnologia considerată de mulți experți ca având cel mai mare potențial este SCP minim invaziv, deoarece au apărut deja tehnologii de ultimă oră care implică implantarea nechirurgicală a electrozilor, ca de exemplu folosirea de mici transmițătoare și stimulatoare care pot fi introduse în fluxul sanguin, inhalate sau chiar înghițite, apoi ghidate către creier.

Toate aceste evoluții ar trebui să le dea suficientă speranță celor care suferă de tulburări depresive că, în următorii 5-10 ani, calitatea vieții lor ar trebui să se îmbunătățească semnificativ.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/fda-approved-nasal-spray-for-severe-depression-can-lead-to-remission
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/severe-depression
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/stages-of-depression
4. https://www.webmd.com/ – Viitorul tratamentelor pentru tulburarea depresivă majoră
5. Sursa foto Depresie: MedlinePlus