Factorii care explică diferența majoră dintre speranța de viață a femeilor față de bărbați

Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Femeile tind să trăiască mai mult decât bărbații. În 2021, această diferență era de 5 ani la nivel global: speranța medie de viață era de 73,8 ani pentru femei față de 68,4 ani pentru bărbați.

În România, diferența era și este și mai mare, femeile au o speranță de viață cu 7 ani mai mare decât a bărbaților.

Diferența aceasta a rămas stabilă chiar și în perioadele în care au avut loc schimbări majore în societate.

Să luăm în considerare Suedia, care oferă cele mai fiabile înregistrări istorice. În 1800, speranța de viață la naștere era de 33 de ani pentru femei și 31 de ani pentru bărbați; astăzi este de 83,5 ani și, respectiv, 79,5 ani. În ambele cazuri, femeile trăiesc cu aproximativ 5% mai mult decât bărbații.

După cum remarcă cercetătorii, acest avantaj al femeilor în comparație cu bărbații la începutul vieții, la sfârșitul vieții și pe parcursul întregii vieții, indiferent de locul în care trăiesc acestea, cât de mulți bani câștigă și de mulți alți factori, este observat în fiecare țară și în fiecare an pentru care există înregistrări de încredere ale nașterilor și deceselor, ceea ce probabil reprezintă tiparul cel mai solid din biologia umană. Este un fenomen valabil chiar și pentru majoritatea celorlalte mamifere. „Este un fenomen foarte robust peste tot în lume, care a fost valabil și în timpul foametei, și în timpul epidemiilor„, a declarat Dr. Dena Dubal, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco, SUA.

Oamenii de știință încearcă să descopere motivele pentru care bărbații și femeile îmbătrânesc diferit, în speranța că vor putea prelungi durata de viață și de ani sănătoși pentru ambele sexe.”Dacă putem înțelege ce face ca un sex să fie mai rezistent sau mai vulnerabil, atunci avem noi căi, o nouă înțelegere moleculară, pentru noi terapii care ar putea ajuta unul sau ambele sexe să fie mai rezistente„, a declarat Dr. Dubal.

Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că setul XX de cromozomi sexuali feminini (care, împreună cu alți cromozomi, transportă ADN-ul nostru) poate avea un impact asupra longevității, deși nu este clar exact cum. De exemplu, un studiu din 2018 efectuat de laboratorul Dr. Dubal a analizat șoareci manipulați genetic cu diferite combinații de cromozomi sexuali și organe de reproducere. Cei cu doi cromozomi X și ovare au trăit cel mai mult, urmați de șoarecii cu doi cromozomi X și testicule. Șoarecii cu cromozomi XY au avut o durată de viață mai scurtă. „Al doilea cromozom X avea ceva care îi proteja pe șoareci să nu moară mai devreme în viață, chiar dacă aveau testicule„, a declarat Dr. Dubal.

Această diferență cromozomială poate modifica subtil modul în care celulele îmbătrânesc. Având doi cromozomi X, femeile pot avea copii duble ale fiecărei gene (deși nu întotdeauna, deoarece fiecare cromozom poate avea o versiune diferită a unei gene). Aceasta înseamnă că au șanse mai mari de a avea gene sănătoase pe unul dintre cromozomii X. Bărbații nu au această rezervă. Rezultatul este că mai multe celule pot începe să funcționeze defectuos cu timpul, ceea ce îi expune pe bărbați la un risc mai mare de îmbolnăvire.

Printre celelalte ipoteze alternative de explicare a diferenței în speranța de viață a celor două sexe se numără și ipoteza „jogging female heart” – ideea că ritmul cardiac al unei femei crește în a doua jumătate a ciclului menstrual, oferind aceleași beneficii ca și exercițiile fizice moderate. Rezultatul este întârzierea riscului de boli cardiovasculare mai târziu în viață. Sau ar putea fi și o simplă chestiune de mărime a corpului. Persoanele mai înalte au mai multe celule în corp, ceea ce înseamnă că sunt mai susceptibile de a dezvolta mutații dăunătoare; de asemenea, corpurile mai mari ard mai multă energie, ceea ce ar putea spori uzura țesuturilor. Deoarece bărbații tind să fie mai înalți decât femeile, ei ar trebui să se confrunte cu mai multe ”daune” pe termen lung.

În plus, creierul femeilor îmbătrânește mai lent, ceea ce a fost subliniat și într-un studiu recent, publicat în revista Science Advances, care a raportat că a găsit o genă la șoareci care întinerește creierul femelelor. Deoarece oamenii au aceeași genă, descoperirea sugerează o posibilă modalitate de a ajuta atât femeile, cât și bărbații să evite declinul cognitiv la o vârstă înaintată. Cercetătorii, analizând modul în care creierul utilizează zahărul din sânge, au descoperit că creierul femeilor care îmbătrânesc este cu ani mai tânăr, din punct de vedere metabolic, decât creierul bărbaților care îmbătrânesc.

Alți oameni de știință, examinând semnele de pe ADN, au descoperit că creierul femeilor este cu aproximativ un an mai tânăr decât creierul bărbaților de aceeași vârstă.

De asemenea, studii cognitive recente asupra persoanelor în vârstă sănătoase au constatat că femeile au amintiri și funcții cognitive mai bune decât bărbații de aceeași vârstă. Dr. Dena Dubal, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco, și-a propus să înțeleagă de ce. „Am vrut cu adevărat să știm ce ar putea sta la baza acestei reziliențe feminine„, a declarat Dr. Dubal. Astfel, ea și colegii ei s-au concentrat pe singurul factor care diferențiază femeile de bărbați: cromozomul X.

La începutul sarcinii, unul dintre cromozomii X la femei se oprește și genele sale devin aproape silențioase. Dr. Dubal a constatat însă că această reducere la tăcere se schimbă în timpul îmbătrânirii. Ea și colegii ei au analizat hipocampul, centrul memoriei și al cunoașterii din creier, care se deteriorează pe măsură ce se îmbătrânește și este devastat de Alzheimer.

Atunci când am analizat hipocampusurile îmbătrânite, „am fost uimiți să constatăm că genele s-au trezit„, a declarat Dr. Dubal, referindu-se la cromozomii X tăcuți. Studiul a fost realizat pe șoareci îmbătrâniți, dar cercetătorii cred că descoperirea este aplicabilă și oamenilor, deoarece șoarecii prezintă aceleași efecte legate de vârstă asupra funcționării creierului, femelele având performanțe mai bune decât masculii.

Factorii epigenetici – elemente de mediu sau de stil de viață, cum ar fi clima sau stresul cronic, care influențează genele care sunt exprimate și modul în care acestea sunt exprimate – pot juca, de asemenea, un rol în durata de viață, mărind sau micșorând disparitățile dintre bărbați și femei, a declarat Montserrat Anguera, profesor asociat de științe biomedicale la Facultatea de medicină veterinară a Universității Pennsylvania, SUA, care studiază acest subiect.

Cercetătorii investighează, de asemenea, rolul hormonilor sexuali precum estrogenul în longevitate și sunt interesați în special de efectul pe care aceștia îl au asupra sistemului imunitar. „Există date credibile care arată că, cel puțin înainte de menopauză, sistemul imunitar feminin tinde să fie mai bun, mai activ și mai capabil să răspundă„, a declarat Dr. Benayoun. În general, bărbații „tind să reacționeze mult mai rău la infecții”, ceea ce, la rândul său, le-ar putea scurta durata de viață; de asemenea, ei sunt mai predispuși decât femeile să moară de sepsis, a spus ea.

Rezultatele unui studiu inedit par a confirma această ipoteză legată de rolul benefic al estrogenului în prelungirea speranței de viață. Astfel, cercetătorii coreeni au analizat recent înregistrările detaliate ale vieții la Curtea Imperială a dinastiei Chosun din Coreea din secolul al XIX-lea, inclusiv informații despre 81 de eunuci ale căror testicule au fost îndepărtate înainte de pubertate. Analizele au arătat că eunucii au trăit aproximativ 70 de ani – comparativ cu o medie de doar 50 de ani în rândul celorlalți bărbați de la curte. În total, aceștia aveau de 130 de ori mai multe șanse să împlinească o sută de ani decât bărbatul mediu care trăia în Coreea la acea vreme. Nici măcar regii – care erau cei mai răsfățați oameni din palat – nu se apropiau de această performanță în materie de speranță de viață.

Un posibil mecanism ar fi că diferențele dintre cromozomii masculini și feminini pot influența modul în care îmbătrânesc celulele. David Gems de la University College din Londra speculează că ”daunele” testosteronului ar putea fi făcute până la sfârșitul pubertății. Ca dovadă speculativă, el amintește de cazurile triste ale pacienților cu boli mintale, instituționalizați în SUA la începutul secolului XX. Câțiva au fost castrați forțat ca parte a „tratamentului” lor. La fel ca eunucii coreeni, și aceștia au trăit mai mult decât deținuții obișnuiți – dar numai dacă au fost sterilizați înainte de vârsta de 15 ani. S-ar putea ca testosteronul să ne facă corpul mai puternic pe termen scurt, dar ca aceleași schimbări să ne expună și la boli de inimă, infecții și cancer mai târziu în viață. „De exemplu, testosteronul ar putea crește producția de lichid seminal, dar ar putea favoriza cancerul de prostată; sau ar putea modifica funcția cardiovasculară într-un mod care îmbunătățește performanța la începutul vieții, dar care duce la hipertensiune și ateroscleroză mai târziu„, spune Gem.

Femeile nu numai că scapă de riscurile testosteronului, dar pot beneficia și de propriul lor „elixir al tinereții„, estrogenul. Hormonul sexual feminin este un ”anti-oxidant”, ceea ce înseamnă că elimină substanțele chimice otrăvitoare care provoacă stres oxidativ celulelor.

Potrivit Clinicii Cleveland din SUA, estrogenul poate ajuta la protejarea inimii și a creierului, poate reduce inflamațiile și poate îmbunătăți masa musculară și densitatea osoasă. De fapt, se crede că estrogenul este motivul pentru care femeile dezvoltă boli de inimă – principala cauză de mortalitate în multe țări din lume – cu un deceniu mai târziu decât bărbații.

În experimentele pe animale, femelele cărora le lipsește estrogenul tind să nu trăiască atât de mult ca cele care nu au fost operate – exact opusul sorții eunucului de sex masculin. Dacă îndepărtați ovarele unei rozătoare, atunci celulele nu se repară la fel de bine împotriva deteriorării moleculare. Pentru a susține această ipoteză, o analiză din 2017 a constatat că femeile care au intrat la menopauză mai târziu în viață – peste vârsta de 50 de ani – au trăit mai mult decât cele care au cunoscut-o mai devreme. Atunci când nivelul de estrogen scade, cum ar fi în timpul menopauzei, sistemul imunitar al femeilor pare să slăbească. Iar femeile tind să ajungă din urmă (sau să depășească) bărbații în ceea ce privește dezvoltarea bolilor care erau mai puțin frecvente înainte de menopauză.

Modelele comportamentale joacă, de asemenea, un rol cheie în această disparitate. În general, femeile sunt mai puțin predispuse decât bărbații să fumeze sau să bea mult – comportamente care contribuie semnificativ la mortalitate, a declarat Kyle Bourassa, psiholog și membru senior al Centrului pentru studiul îmbătrânirii și dezvoltării umane de la Universitatea Duke din SUA.

De asemenea, femeile tind să practice mai multe „comportamente de promovare a sănătății”, cum ar fi purtarea centurii de siguranță sau mersul la medic pentru controale anuale, a spus Dr. Bourassa. „Femeile tind să fie un pic mai proactive în ceea ce privește sănătatea lor„, spune Douglas E. Vaughan, M.D., director al Potocsnak Longevity Institute de la Northwestern University Feinberg School of Medicine, SUA. „O vedem în viața de zi cu zi și în practicile noastre de aici. Bărbații pot fi mai reticenți în a profita de oportunitățile de screening existente„. În plus, el a spus că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să socializeze, protejându-se astfel de efectele dăunătoare ale izolării sociale. O analiză din 2023 a constatat că femeile sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile de a muri prin supradoză de droguri sau sinucidere.

La un nivel societal mai larg, flageluri precum războiul sau violența armată au un impact disproporționat asupra bărbaților, a declarat Naoko Muramatsu, profesor de științe ale sănătății comunitare la Universitatea din Illinois Chicago, SUA. Mai mult, în timpul pandemiei Covid, bărbații au murit în proporții mai mari decât femeile. Cercetările au arătat că bărbații erau mai predispuși să aibă locuri de muncă care îi expuneau la virus, cum ar fi prepararea alimentelor sau construcțiile, sau să fie fără adăpost sau încarcerați, toate acestea afectând ratele mortalității.

În cele din urmă, experții afirmă că este o combinație a tuturor acestor factori care determină decalajul dintre speranța de viață a bărbaților față de femei. Alan Cohen, profesor asociat de științe ale sănătății mediului la Columbia University Mailman School of Public Health din SUA a declarat că „Există probabil o mie de moduri în care se întâmplă acest lucru„.

Acestea fiind spuse, cercetătorii îi încurajează pe bărbați să înceapă să se gândească la ce pot face pentru a-și încetini vârsta biologică, căci intervențiile sau modificările stilului de viață pot fi eficiente pentru toți oamenii, chiar dacă încep după vârsta de 60 de ani. Lucrurile pe care bărbații ar trebui să le ia în considerare sunt:

1. Screening – în prezent, recomandările pentru screeningul cancerului pentru bărbații de peste 50 de ani includ screeningul cancerului colorectal, screeningul cancerului pulmonar ( pentru fumătorii actuali sau foști fumători) și, eventual, screeningul cancerului de prostată, conform Societății Americane de Cancer. Când și cât de des bărbații au nevoie de acestea depind de vârsta și sănătatea lor, iar cea mai potrivită persoană pe care să o pot întreba este medicul lor.

2. Cunoașterea situației sănătății metabolice – „Diabetul este o afecțiune care poate acționa tăcut pentru o perioadă lungă de timp. El poate fi trecut cu vederea, ceea ce poate avea efecte devastatoare asupra sistemului cardiovascular” . Un studiu recent a arătat că un procent mai mare de bărbați (41%) decât de femei (32%) aveau prediabet, dar mai multe femei erau conștiente de prediabetul lor în comparație cu bărbații. Analizele de sânge pentru măsurarea HbA1c (o măsură a glicemiei) și a nivelului de colesterol, precum și măsurarea tensiunii arteriale, pot indica dacă este necesar să se facă ajustări ale stilului de viață sau să se ia în considerare medicația pentru a menține acești parametri sub control.

3. Realizarea unui bilanț al sănătății mintale – este frecvent ca tulburările de dispoziție precum depresia să fie sub-diagnosticate la bărbați. Iar depresia este un factor de risc pentru așa-numitele morți ale disperării datorate sinuciderii, tulburărilor legate de consumul de alcool și supradozei de droguri. Un studiu Journal of American Medical Association a constatat că acestea contribuie în mod important la diferența dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor.

4. Menținerea relațiilor – legăturile socialereprezintă o modalitate importantă de a atenua stresul și de a promova bunăstarea emoțională. Cercetări recente au ajuns chiar la concluzia că legăturile sociale sunt la fel de importante ca renunțarea la fumat sau moderarea consumului de alcool atunci când vine vorba de prelungirea vieții.

5. Eliminarea obiceiurilor proaste – lucrurile pe care le auzim tot timpul – ce mâncăm, cum ne mișcăm, obiceiurile noastre de somn – rămân deosebit de importante pentru determinarea sănătății noastre. Dieta și exercițiile fizice sunt cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce vârsta biologică, spun în unanimitate experții.

Experții subliniază, de asemenea, că sunt necesare investiții semnificative în îngrijirea mai specializată a bărbaților, cum ar fi în domeniul sănătații mintale și, de asemenea, pentru încurajarea unei mai mari implicări a bărbaților în programele de screening. Asemenea politici de sănătate publică ar putea aborda eficace și eficient disparitatea deja înrădăcinată în ceea ce privește decalajul speranței de viață față de femei, cu beneficii atât la nivel individual, cât și la nivelul societății în ansamblu.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

Factorii care explică diferența majoră dintre speranța de viață a femeilor față de bărbați

Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile