Asistența medicală este un domeniu solicitant, adesea asociat cu niveluri ridicate de stres, presiune emoțională și epuizare profesională. Prin urmare, a le oferi asistenților medicali instrumente pentru a gestiona stresul și a dezvolta reziliența încă de la începutul carierei, spun unele studii, este o opțiune esențială pentru bunăstarea și eficiența lor profesională pe termen lung. Aceste studii vorbesc despre introducerea timpurie a intervențiilor de reducere a stresului și de dezvoltare a caracterului în educația medicală și în primii ani de practică profesională în asistența medicală.
De exemplu, studiul intitulat „Personalitatea asistentelor medicale debutante și a celor cu vechime mai mare: profiluri de temperament și caracter ale asistenților medicali suedezi”[1] a investigat și a cartagrafiat temperamentul și caracterul asistenților medicali suedezi debutanți și al celor cu vechime în raport cu populația generală suedeză și pe un subeșantion de aceeași vârstă.
În acest studiu transversal, asistentele medicale și-au auto-evaluat personalitatea (așa-numitul „inventar de temperament și caracter”) la începutul angajării. Colectarea datelor a fost efectuată la un spital din sudul Suediei. Un total de 118 de asistenți medicali debutanți și cu vechime și 1.564 de persoane din populația generală suedeză au participat la studiu.
Asistenții medicali au raportat un nivel moderat-scăzut de Căutare a Noutății (Novelty Seeking), un nivel ușor mai ridicat de Evitare a Prejudiciului (Harm-Avoidance), un nivel moderat mai ridicat de Perseverență și Dependența de Recompense (Persistence and Reward Dependence) și un nivel extrem de scăzut de Auto-direcționare (Self-Directedness). Prevalența celor mai frecvente profiluri de temperament în rândul asistentelor medicale (populația generală suedeză între paranteze) a fost: 39,80% [10,90%] Precaute, 21,20% [10,90] De încredere și 15,30% [16,50%] Metodice. Prevalența celor mai frecvente profiluri de caracter în rândul asistentelor medicale a fost: 31,40% [4,90%] Dependente, 25,40% [14,40%] Apatice și 19,50% [8,80%] Capricioase.
Analizele profilurilor de personalitate au arătat că, în rândul asistenților medicali implicați în studiu, atât căutarea scăzută de noutate (79%), cât și evitarea ridicată a riscurilor (65%), dependența ridicată de recompense (80%), autodirecționarea scăzută (95%) și autotranscendența scăzută (60%) au fost mai frecvente. Acest lucru poate explica parțial dificultățile întâmpinate de asistenții medicali proaspăt absolvenți la locul de muncă și rata ridicată de fluctuație a personalului. La urma urmei, un caracter bine dezvoltat este de o importanță deosebită atunci când se lucrează cu pacienți cu boli grave și terminale sau în situații de criză globală majoră, cum ar fi o pandemie sau alte situații similare. Prin urmare, atât educația universitară, cât și dezvoltarea profesională trebuie să fie centrate pe persoană pentru a reduce nivelurile de stres și a promova strategii pozitive de autoreglare.
Rezultatele sugerează că asistenții medicali au nevoie de intervenții de reducere a stresului (de exemplu, 64% au avut un nivel ridicat de evitare a riscurilor) și de instrumente pentru promovarea unor strategii sănătoase de autoreglare (deoarece 95% au avut un nivel scăzut de autodirecționare). Prin urmare, intervențiile care vizează reducerea stresului și dezvoltarea caracterului trebuie introduse în timpul educației asistenților medicali și, cel puțin, în primii ani de activitate.
Studiul efectuat în Suedia vorbește și despre eficacitatea coachingului pentru bunăstare. Această abordare s-a dovedit a îmbunătăți semnificativ bunăstarea subiectivă, reducând în același timp simptomele de depresie și anxietate în diverse populații, inclusiv în rândul tinerilor adulți șomeri și al refugiaților. Aceste constatări sugerează că beneficiile unor astfel de intervenții nu se limitează la un anumit grup, ci pot fi aplicate pe scară largă, ceea ce le face extrem de relevante pentru studenții la asistență medicală și asistenții medicali aflați la început de carieră.
Studiul discută aceste intervenții în contextul mai larg al creșterii ratelor globale de stres, anxietate și depresie în secolul XXI. Pe măsură ce aceste provocări legate de sănătatea mentală continuă să crească, în special în profesiile cu presiune ridicată, cum ar fi asistența medicală, strategiile proactive devin din ce în ce mai importante. În loc să se abordeze problemele doar după ce apar, accentul se pune pe prevenire și pe sprijinul timpuriu.
În plus, dezvoltarea conștiinței de sine este subliniată ca o componentă crucială a acestor intervenții. Ajutând studenții la asistență medicală și noii asistenți medicali să își înțeleagă mai bine gândurile, emoțiile și comportamentele, aceștia pot răspunde mai eficient la situațiile stresante. Dezvoltarea caracterului, care include trăsături precum reziliența, empatia și reglarea emoțională, este, de asemenea, evidențiată ca fiind esențială atât pentru bunăstarea personală, cât și pentru competența profesională.
Aceste intervenții timpurii pot avea efecte pe termen lung. Prin consolidarea mecanismelor de adaptare și promovarea unui sistem nervos programat să acționeze cu calm, asistenții medicali pot experimenta rezultate îmbunătățite pe termen lung în materie de sănătate, o rezistență sporită în fața provocărilor și un nivel general mai ridicat de bunăstare. Acest lucru nu numai că este benefic pentru asistenții medicali, ci poate, de asemenea, îmbunătăți calitatea îngrijirii oferite pacienților.
Practic, studiul pledează pentru integrarea unor programe structurate de bunăstare și dezvoltare a caracterului în educația medicală și în etapele incipiente ale carierei. Susținute de dovezi din cercetare, aceste intervenții – în special coachingul pentru bunăstare combinat cu practici de dezvoltare minte-corp – oferă o modalitate practică și eficientă de a aborda cerințele psihologice ale asistenței medicale. Investind în sănătatea mentală și emoțională a asistenților medicali încă de la început, sistemele de sănătate pot promova o forță de muncă mai rezilientă și mai capabilă.
Dincolo de aceste gânduri despre importanța unor intervenții bazate pe dovezi care să protejeze sănătatea asistenților medicali, ca de obicei, vă încurajez să citiți articolele lunii aprilie din revistă și vă doresc să vă păstrați energia și să vă găsiți împlinirea în munca importantă pe care o faceți pentru societate.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Marko Mihailovic, Danilo Garcia, Clara Amato, Erik Lindskär, Patricia Rosenberg, Elina Björk, Nigel Lester, Kevin M. Cloninger, C.Robert Cloninger, The personality of newly graduated and employed nurses: Temperament and character profiles of Swedish nurses, International Journal of Nursing Studies Advances, Volume 4, 2022,100058, ISSN 2666-142X, https://doi.org/10.1016/j.ijnsa.2021.100058. (https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666142X21000400)
