Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Studiile au descoperit că unele vaccinuri par să aibă beneficii „neconvenționale”, cum ar fi reducerea riscului de demență.

În 21 de studii care au implicat peste 104 de milioane de participanți din Europa, Asia și America de Nord, vaccinarea varicelo-zosteriană a fost asociată cu o reducere cu 24% a riscului de a dezvolta demență. Vaccinarea antigripală a fost asociată cu o reducere de 13%, iar cei vaccinați împotriva infecției pneumococice au avut o reducere de 36% a riscului de Alzheimer.

Vaccinul Tdap împotriva tetanosului, difteriei și tusei convulsive este recomandat adulților la fiecare 10 ani, iar vaccinarea în rândul adulților în vârstă este adesea determinată de nașterea unui nepot, care nu poate fi vaccinat complet timp de luni de zile. Acesta a fost asociat cu o scădere cu o treime a demenței. Alți cercetători investighează efectele vaccinării împotriva zonei zoster asupra atacurilor de cord și a accidentului vascular cerebral, precum și efectele vaccinării împotriva Covid asupra supraviețuirii la cancer.

Dincolo de aceste beneficii de tip „bonus”, trebuie spus înainte de toate că principalul motiv pentru a fi vaccinat împotriva zonei zoster este că aceste injecții oferă o protecție de 90% împotriva unei boli dureroase, cu vezicule, de care aproape o treime dintre oameni vor suferi în timpul vieții, o boală care poate provoca dureri  persistente ale nervilor și alte consecințe neplăcute pe termen lung.

Cel mai important motiv pentru care adulții în vârstă sunt vaccinați împotriva infecției respiratorii cu virusul respirator sincițial (VRS) este că riscul lor de a fi spitalizați cu aceasta scade cu aproape 70% în anul în care primesc vaccinul și cu aproape 60% pe parcursul a 2 ani.

Și principalul motiv pentru a face un vaccin antigripal anual este că atunci când oamenii se infectează, acesta reduce severitatea bolii, deși eficacitatea sa variază în funcție de cât de bine au prezis oamenii de știință ce tulpină de gripă va apărea.

Dar, așa cum spuneam, apar și alte motive pentru care persoanele în vârstă ar trebui să fie vaccinate. Acestea sunt cunoscute, în jargonul medicilor, ca beneficii neobișnuite, ceea ce înseamnă că vaccinurile fac lucruri bune dincolo de prevenirea bolilor pe care au fost concepute să le prevină.

Lista beneficiilor de acest tip se lungește pe măsură ce „cercetarea s-a acumulat și s-a accelerat în ultimii 10 ani”, a declarat Dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase la Centrul Medical al Universității Vanderbilt.

Unele dintre aceste protecții au fost stabilite pe baza unor ani de date; altele fac obiectul unor cercetări mai recente, iar beneficiile acestora nu sunt încă la fel de clare. Vaccinul VRS, de exemplu, a devenit disponibil abia în 2023.

Totuși, descoperirile „sunt într-adevăr foarte consistente”, a declarat dr. Stefania Maggi, geriatru și cercetător senior la Institutul de Neuroștiințe din cadrul Consiliului Național de Cercetare din Padova, Italia.

Ea este autoarea principală a unei meta-analize recente, publicată în revista britanică Age and Ageing, care a constatat o reducere a riscurilor de demență după vaccinare pentru o serie de boli. Având în vedere aceste „efecte ulterioare”, a spus ea, vaccinurile „sunt instrumente cheie pentru a promova o îmbătrânire sănătoasă și pentru a preveni declinul fizic și cognitiv”.

Cu toate acestea, prea mulți adulți în vârstă, al căror sistem imunitar slăbit și ratele ridicate de boli cronice îi expun la un risc mai mare de boli infecțioase, nu au beneficiat de vaccinare.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA au raportat la mijlocul lunii decembrie că aproximativ 37% dintre adulții în vârstă nu fuseseră încă vaccinați împotriva gripei. Doar 42% au fost vreodată vaccinați împotriva VRS, iar mai puțin de o treime au primit cel mai recent vaccin împotriva COVID-19.

CDC recomandă vaccinul pneumococic unic pentru adulții de 50 de ani și peste. O analiză din American Journal of Preventive Medicine a estimat însă că, din 2022, când au fost emise noi ghiduri, până în 2024, doar aproximativ 12% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 67 și 74 de ani l-au primit, iar aproximativ 8% dintre cei peste 75 de ani.

Cele mai puternice dovezi ale beneficiilor nespecificate, datează de acum 25 de ani și arată un risc cardiovascular redus în urma vaccinurilor antigripale. Apoi, adulții în vârstă sănătoși, vaccinați împotriva gripei, prezintă riscuri substanțial mai mici de spitalizare pentru insuficiență cardiacă, precum și pentru pneumonie și alte infecții respiratorii. Vaccinarea împotriva gripei a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mic de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Ar putea vaccinul împotriva VRS, care protejează împotriva unei alte boli respiratorii, să aibă efecte cardiovasculare similare? Încep să apară dovezi că da. Un studiu danez recent, amplu, efectuat pe adulți în vârstă, a constatat o scădere de aproape 10% a spitalizărilor cardiorespiratorii – care implică inima și plămânii – în rândul celor vaccinați față de un grup de control, o scădere semnificativă.

Totuși, ratele reduse de spitalizări cardiovasculare și de accident vascular cerebral nu au atins semnificație statistică. Acest lucru poate reflecta o perioadă scurtă de urmărire sau teste de diagnostic inadecvate, a avertizat Dr. Helen Chu, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Washington și coautoare a unui editorial însoțitor din JAMA.

„Nu cred că VRS se comportă diferit față de gripă”, a spus Dr. Chu. „Este prea devreme pentru a avea informații despre VRS, dar cred că va avea același efect, poate chiar mai mult.”

Vaccinarea împotriva altei boli respiratorii periculoase, Covid-19, a fost asociată cu un risc mai mic de a dezvolta Covid prelungit, cu efectele sale dăunătoare asupra sănătății fizice și mentale.

Probabil cele mai provocatoare descoperiri se referă la vaccinarea împotriva zonei zoster, cunoscută și sub numele de herpes zoster. Cercetătorii au făcut titluri anul trecut, când au documentat o asociere între vaccinarea împotriva zonei zoster și rate mai mici de demență — chiar și cu vaccinul mai puțin eficient, care a fost înlocuit ulterior de Shingrix, aprobat în 2017.

Aproape toate studiile privind beneficiile neobișnuite sunt observaționale, deoarece oamenii de știință nu pot refuza, din punct de vedere etic, unui grup de control un vaccin sigur și eficient pentru că acei subiecți ar putea apoi să se infecteze și să facă boala.

Asta înseamnă că astfel de studii sunt supuse „prejudecății voluntarilor sănătoși”, deoarece pacienții vaccinați pot practica și alte obiceiuri sănătoase, ceea ce îi diferențiază de cei nevaccinați.

Chiar dacă cercetătorii încearcă să controleze o varietate de diferențe potențial confuze, de la vârstă și sex la sănătate și educație, în astfel de cazuri ei pot spune doar că „există o asociere puternică, nu una de tip cauză-efect”.

Însă cercetătorii de la Stanford au profitat de un experiment natural din Țara Galilor în 2013, când primul vaccin împotriva zonei zoster, Zostavax, a devenit disponibil pentru persoanele în vârstă care nu împliniseră încă 80 de ani.

Pe parcursul a șapte ani, ratele de demență la participanții care fuseseră eligibili pentru vaccinare au scăzut cu 20% — chiar dacă doar jumătate primiseră efectiv vaccinul — comparativ cu cei care l-au ratat la limită.

Studiile efectuate în Australia și în Statele Unite au constatat, de asemenea, reduceri ale probabilității de demență în urma injecțiilor împotriva zonei zoster.

Ce determină astfel de bonusuri la vaccinare? Majoritatea ipotezelor se concentrează pe inflamația care apare atunci când sistemul imunitar se mobilizează pentru a combate o infecție.

„Mediul înconjurător” din organism este afectat și „necesită timp pentru calmare”, a spus dr. Chu.

Efectele inflamației pot dura mult mai mult decât boala inițială. Aceasta poate permite apariția altor infecții sau poate provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale atunci când se formează cheaguri în vasele de sânge îngustate. „Dacă preveniți infecția, preveniți și aceste alte daune”, a spus dr. Chu.

Spitalizarea, în sine, la pacienții mai în vârstă este un factor de risc pentru demență, printre alte probleme de sănătate. Prin urmare, vaccinurile care reduc spitalizarea ar putea întârzia sau preveni declinul cognitiv.

Cu alte cuvinte, tocmai gravitatea infecțiilor la adulții în vârstă întărește importanța vaccinării. Însă dovezile emergente arată că vaccinurile fac mai mult decât să prevină infecțiile; ele pot reduce și riscul unor afecțiuni cronice grave, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și demența.

Infecțiile precum gripa, VRS și herpesul zoster pot declanșa evenimente cardiovasculare din cauza inflamației și stresului asupra inimii și vaselor de sânge. Prevenirea acestor infecții poate contribui, de asemenea, la reducerea spitalizărilor, a dizabilităților și a deceselor premature asociate bolilor cronice.

Aceste noi dovezi subliniază importanța vaccinării la adulții în vârstă pentru sănătatea publică, ca strategie esențială pentru susținerea îmbătrânirii sănătoase, în special acum, când oamenii trăiesc mai mult și se confruntă cu un risc mai mare de boli cronice multiple.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. Vaccines Are Helping Older People More Than We Knew – The New York Times (inclusiv sursa foto)
2. https://kffhealthnews.org/news/article/vaccines-off-target-benefits-older-adults-dementia-shingles/
3. https://humanprogress.org/vaccines-are-helping-older-people-more-than-we-knew/
4. https://www.vaccinestoday.eu/stories/the-essential-role-of-vaccines-in-healthy-ageing/