Timp aproximativ de lectură: 6 minute
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Federația Mondială a Inimii au instituit Ziua Mondială a Inimii în 1999. Inițial, Ziua Mondială a Inimii era sărbătorită în ultima duminică a lunii septembrie. Din 2011, data de 29 septembrie a devenit Ziua Mondială a Inimii.
De ce este atât de importantă?
Bolile cardiace reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Conform OMS, aproape 18 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza afecțiunilor cardiace. Aproximativ 85% dintre aceste decese sunt cauzate de infarctul miocardic și de accidentul vascular cerebral.
Infarcturile miocardice și accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de blocaje care împiedică fluxul sanguin către creier sau către inimă. Una dintre cele mai frecvente forme de obstrucție o reprezintă depunerile de grăsime în vasele de sânge.
Iar următorii 6 factori de risc cresc probabilitatea de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral: consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, obezitatea, lipsa activității fizice, hipertensiunea și consumul nociv de alcool. În multe cazuri, la victimele accidentelor vasculare cerebrale și ale infarcturilor miocardice se regăsește o combinație a acestor factori de risc.
Trei sferturi dintre decesele cauzate de afecțiuni cardiace au loc în țările cu venituri mici și medii. Și aceasta deoarece populația din aceste țări are acces mai redus la depistarea precoce și la servicii medicale integrate.
De aceea,Ziua Mondială a Inimii are ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv la modalitățile de prevenire a acestora.
Iată și o serie de noutăți importante cu care să marcăm această zi într-o notă pozitivă: bătăile inimii împiedică fizic creșterea cancerului cardiac, iar acest lucru ar putea fi cheia pentru combaterea și a altor tipuri de cancer
Oamenii de știință au identificat un mecanism care ar putea explica raritatea cancerului cardiac și ar putea deschide calea către noi tratamente împotriva acestuia.
Cancerele cardiace apar în principal din răspândirea altor tipuri de cancer către inimă și, chiar și în aceste cazuri, sunt destul de rare.
De ce se întâmplă acest lucru?
Un nou studiu arată că forța unei inimi care pompează modifică modul în care funcționează celulele canceroase, blocându-le capacitatea de a se multiplica și de a se răspândi.
Această descoperire ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care cancerul cardiac este atât de rar, fiind diagnosticat la mai puțin de 2 din 100.000 de persoane pe an.
O proteină numită Nesprin-2 joacă un rol cheie în acest fenomen. Se știe deja că această proteină, prezentă în membrana exterioară a nucleului celular, detectează și răspunde la forțele mecanice. Acum, s-a descoperit că Nesprin-2 detectează forța bătăilor inimii și împiedică multiplicarea celulelor canceroase.
Dincolo de faptul că oferă o posibilă explicație pentru raritatea cancerului cardiac, aceste descoperiri ar putea deschide calea către noi terapii pentru alte tipuri de cancer, au concluzionat cercetătorii acestui studiu publicat în revista „Science”.
„Vom încerca să valorificăm aceste cunoștințe pentru a dezvolta o terapie mecanică împotriva cancerului”, a declarat pentru Live Science Serena Zacchigna, autoarea studiului și șefa Laboratorului de Biologie Cardiovasculară de la Centrul Internațional pentru Inginerie Genetică și Biotehnologie din Italia.
Zacchigna și colegii săi dezvoltă benzi care pot fi fixate în jurul tumorilor de pe piele și care reproduc apoi forța unei inimi care bate. Deoarece cancerul de piele metastatic este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer care se răspândesc la inimă, acesta este un caz clinic bun de studiat, a spus Zacchigna.
Bătăile inimii înving cancerul
Atât cancerul cardiac primar, care își are originea în inimă, cât și cancerul cardiac secundar, care se răspândește la acest organ din alte părți ale corpului, sunt destul de rare. Motivul acestei rarități rămâne un mister de multă vreme.
S-a descoperit că sarcina mecanică a bătăilor inimii, adică forța fizică pe care o exercită, limitează capacitatea țesutului cardiac de a se regenera. Așadar, Zacchigna și colegii ei au dorit să vadă dacă bătăile inimii ar putea, de asemenea, să împiedice multiplicarea celulelor canceroase.
Mai întâi, au implantat celule canceroase pulmonare în inimile șoarecilor de laborator pentru a observa creșterea și răspândirea acestora. Inimile fie băteau normal, fie erau „deconectate”, adică erau conectate la o sursă de sânge, dar nu pompau activ. Inimile care băteau păreau să împiedice creșterea cancerului, în timp ce inimile deconectate au înregistrat o proliferare masivă a celulelor canceroase.
Echipa a efectuat un test similar cu un țesut cardiac de șobolan cultivat în vase de laborator. Au descoperit că modificarea cantității de sarcină mecanică din țesut afectează comportamentul celulelor canceroase pulmonare; cancerul crește și se răspândește mai mult atunci când sarcina mecanică este redusă.
Pentru a înțelege ce cauzează acest fenomen, echipa a prelevat probe de țesut de la pacienți umani al căror cancer pulmonar, de colon sau de piele se răspândise la inimă și la alte organe. Ei au cartografiat activitatea genetică a acelor celule canceroase și s-au concentrat asupra epigenticii acestora, adică asupra marcajelor „deasupra” ADN-ului care controlează care gene sunt activate.
Au descoperit că anumiți markeri epigenetici erau legați de creșterea tumorii și au confirmat că bătăile inimii reduc acești markeri asociați cu tumora. Pornind de aici, au identificat Nesprin-2 ca factor-cheie. Iar dezactivarea Nesprin-2 în țesutul cardiac „care bate” a dus la o creștere a proliferării canceroase.
Aceste descoperiri sunt primele care demonstrează că forțele mecanice din afara tumorii în sine afectează creșterea și răspândirea celulelor canceroase, a afirmat Zacchigna. Capacitatea forțelor mecanice de a împiedica proliferarea cancerului pare, de asemenea, să fie un mecanism general, întrucât „am observat că această caracteristică este comună multor tipuri de cancer”, a spus ea.
Care sunt direcțiile posibile de tratament?
Aceste descoperiri sunt „de o importanță majoră”, a afirmat Julie Phillippi, titulară a catedrei de chirurgie cardiotoracică și directoare a Laboratorului de Cercetare Cardiacă de la Universitatea din Pittsburgh, care nu a participat la cercetare.
Ea a declarat pentru Live Science că descoperirile ar putea oferi, de asemenea, indicii privind modul de regenerare a țesutului cardiac într-un mod țintit. Și deoarece cancerul cardiac este atât de rar, „această cercetare ar putea avea un impact mai puternic în contextul cancerelor care afectează alte organe”, spune ea.
Potențialul utilizării stimulării mecanice în terapiile împotriva cancerului este o „idee interesantă care merită explorată”, a spus Phillippi. Dar aceasta necesită o mai bună înțelegere a modului în care proprietățile țesutului care înconjoară celulele canceroase le afectează capacitatea de a percepe forțele mecanice.
Cu noile lor benzi care vibrează pentru a stimula celulele canceroase, echipa speră să înceapă un studiu clinic în termen de 4 ani. Pentru aceasta, vor avea nevoie ca primele prototipuri ale acestor sisteme să fie gata pentru utilizare la om, a spus Zacchigna. Va fi esențial să se identifice momentul potrivit pentru implementarea terapiei și pacienții care ar beneficia cel mai mult de aceasta, a menționat ea.
O provocare majoră este confirmarea faptului că această stimulare mecanică este o procedură sigură, a spus Zacchigna.
„Temerile mele sunt că, prin comprimarea unei tumori, am putea favoriza răspândirea acesteia”, a spus ea. „Acesta este un aspect pe care trebuie să-l excludem cu adevărat înainte de a merge mai departe.”
O altă abordare ar putea fi găsirea unor medicamente care să imite efectele epigenetice ale bătăilor inimii, fără a mai fi nevoie de stimulare mecanică. Echipa explorează și această idee.
Mirela Mustață, redactor executiv
Surse de documentare:
