Îmbătrânirea populației, creșterea costurilor din sistemele de îngrijiri medicale și nevoia de a îmbunătăți accesul la servicii medicale de calitate fac și mai stringentă necesitatea de a remodela asistența medicală primară. Este esențial ca responsabilitățile și rolurile tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății, în principal ale asistenților medicali, să fie reconceptualizate rapid, astfel încât expertiza și eficacitatea echipei medicale care furnizează asistență în comunitate să fie optimizate, asigurând o mai bună prevenție și îngrijiri de calitate, la costuri rezonabile.
Prin urmare, există un interes în creștere pentru reproiectarea modelelor de practică în asistența medicală primară, pentru a îmbunătăți accesul la îngrijiri medicale de calitate oferite la costuri optime, care ar trebui să înceapă cu o solidă educație pentru sănătate și ghidare pentru o prevenție de calitate.
Studiile de până acum arată că modul cel mai eficace pentru a atinge aceste obiective este cel al unor servicii integrate, centrate pe pacient, oferite în comunitate de o echipă medicală în cadrul căreia asistenții medicali sunt pozitionați perfect pentru aduce o contribuție semnificativă.
Un proiect din Statele Unite ale Americii, finanțat de Fundația “Robert Wood Johnson” și implementat recent cu sprijinul și sub îndrumarea oferite de Academia Americană de Nursing a avut drept scop identificarea unor noi tipuri de practici în asistența medicală primară care au asistenții medicali în prim plan și ating obiectivul primordial al îmbunătățirii accesului la îngriiri de calitate în comunitate.
Analiza exemplelor de bune practici de asistență medicală primară inventariate în cadrul proiectului și concluziile trase pe baza acestei analize sunt o pledoarie pentru extinderea modelului în care rolul asistenților medicali în cadrul echipei medicale de îngrijiri primare este extins pentru a se putea folosi la întregul potențial cunoștințele lor profesionale și relația pe termen lung pe care aceștia o pot construi cu membrii comunității.
Printre exemplele de bune practici identificate în cadrul proiectului se numără clinici conduse de asistente medicale, centre comunitare de sănătate sau centre de îngrijiri primare afiliate unor spitale.
Toate acestea s-au dovedit viabile financiar și, dincolo de toate, trăsătura comună cea mai importantă și un factor care le aduce succesul este rolul cheie pe care îl ocupă asistenții medicali în cadrul echipei de îngrijiri, un rol în mod clar mai cuprinzător decât în modelele tradiționale de îngrijiri primare.
Acest rol extins se manifestă în 3 contexte generale: prevenție și îngrijiri acordate în cazul unor episoade de boală, managementul bolilor cronice și practica de asistență primară.
În toate aceste contexte generale, asistenții medicali au următoarele responsabilități extinse:
1. îngrijirile oferite, ca delegat al echipei medicale, pentru managementul la nevoie al unor episoade de boală. 2. triajul telefonic. 3. reconcilierea medicamentației prescrise pentru tratarea unor afecțiuni complexe.
4. Oferirea de coaching și educație pentru sănătate.
5. Evaluarea și documentarea stării generale de sănătate a membrilor comunității.
6. îngrijirile intensive și, în general, managementul diverselor cazuri de boală cronică.
7. managementul tranziției pacientului spre sistemul terțiar de îngrijiri medicale (spitale).
8. managementul propriei practici de asistență medicală primară (clinică de îngrijiri, centru afiliat unui spital, etc.).
9. conducerea echipei de asistență medicală primară și managementul calității îngrijirilor medicale.
Toate aceste responsabilități extinse asumate de asistenții medicali în sistemul primar au dus la îmbunătățirea calității îngrijirilor acordate și a costului acestora, precum și a accesului membrilor comunității la aceste servicii.
În cazul îngrijirilor oferite ca delegat al echipei medicale pentru managementul la nevoie al unor episoade de boală, acestea se bazează pe seturi prestabilite de protocoale medicale.
Un alt moment în care asistenții medicali manifestă gândire critică și luarea promptă a deciziilor pentru a se asigura că pacienții cu potențiale probleme de sănătate sunt îndrumați către contextul optim pentru a fi investigați este triajul telefonic.
În același timp, reconcilierea medicamentației prescrise pentru afecțiuni complexe sau multiple este o ocazie perfectă pentru asistenții medicali să colaboreze cu pacienții și membri ai familiilor acestora pentru a promova aderența la tratament.
În același timp, asistenții medicali îi oferă medicului de familie și altor furnizori de servicii medicale informații importante legate de istoricul medical al pacientului și starea actuală de sănătate a acestuia, informații care ajută la stabilirea priorității programărilor, la fel ca în cazul triajului telefonic. În acest context, este important de menționat că aceste abilități ale asistenților medicali de a evalua cu acuratețe starea generală a pacientului sunt considerate vitale pentru gestionarea corespunzătoare a fluxului de pacienți în unitățile de îngrijiri primare, precum cabinetele medicilor de familie.
Un beneficiu important adus de toate aceste exemple de bune practici în asistența medicală primară este reducerea costurilor pe care o aduce întregului sistem medical prin reducerea numărului de pacienți care trebuie să fie investigați și tratați în unitățile terțiare de îngrijiri medicale, care implică costuri mai mari. Concluziile proiectului desfășurat în SUA subliniază clar că triajul telefonic efectuat de asistenții medicali a prevenit numeroase vizite la spital. De asemenea, reconcilierea medicamentației în cazul afecțiunilor medicale complexe/multiple a prevenit apariția complicațiilor aduse de interacțiunile dintre medicamentele administrate. În același timp, satisfacția pacienților a crescut atunci când asistenții medicali au oferit educație și coaching pentru sănătate, inclusiv îngrijiri preventive și managementul condițiilor cronice.
Recomandările făcute în urma acestui proiect tuturor celor implicați în organizarea sistemului de asistență primară au la baza un rol extins al asistenților medicali și includ, printre altele, identificarea în cadrul programelor de educare și formare din școlile de asistenți medicali a acelor practici didactice, teoretice și aplicate, care îi pregătesc pe aceștia să își asume un rol nou în cadrul echipelor medicale de îngrijiri primare prin dobândirea de competențe esențiale de nursing și comunicare pentru a putea furniza o paletă extinsă de îngrijiri primare și a gestiona și conduce independent propria practică în sistemul primar.
De asemenea, recomandările subliniază nevoia de a educa publicul în privința înțelegerii drepturilor și responsabilităților lor de consumatori ai serviciilor de îngrijiri primare și de a își asuma răspunderea pentru un mai bun management propriu al stării de sănătate.
Un sistem de îngrijiri primare în care asistenții medicali pot să practice până la întreaga lor capacitate și potențial profesional și uman aduce îmbunătățiri semnificative în întreg sistemul medical, atât în privința calității îngrijirilor oferite, cât și a costului acestora. Acesta este un moment bun ca asistenții medicali să își asume un rol central în promovarea reformei de care are nevoie sistemul de îngrijiri primare din întreaga lume.
Pentru ca aceasă oportunitatea să poată fi materializată, este nevoie de schimbarea curriculei de formare a asistenților medicali și de promovarea și adoptarea pe scară largă a din ce în ce mai multor exemple în care aceștia conduc sau sunt implicați în practici de succes în îngrijrile primare. Competențele și abilitățile asistenților medicali sunt perfect și unic poziționate pentru ca ei să poată aduce contribuții semnificative în cadrul unui sistem de îngrijiri primare centrat pe pacient și bazat pe lucrul în echipă, sistem al cărui succes poate transforma în bine întreg sistemul de sănătate publică.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://www.nursingoutlook.org/article/S0029-6554(14)00157-2/abstract
http://www.nursingoutlook.org/article/S0029-6554(15)00179-7/fulltext
