Ştiaţi că astmul este cea mai comună boală cronică în rândul copiilor? Şi că morţile cauzate de astm vor creşte în următorii 10 ani, dacă nu sunt luate măsuri urgente? O mare parte din această problemă vine din sub-diagnosticarea şi sub-tratarea bolii, în special în ţările cu venituri mici şi medii, creându-se astfel o povară pentru persoanele suferinde şi familiile lor, dar şi pentru societate, implicarea acestor persoane în viaţa socială, economică şi culturală fiind limitată din cauza lipsei de tratament.

În România, prevalenţa astmului este de sub 3 persoane la 100 000, la grupa de vârstă de până la 45 de ani şi 1-1.5, la grupa de vârstă de până la 15 ani, estimându-se un total de peste 1 milion de astmatici, în condiţiile în care şi la noi specialiştii consideră că boala este sub-diagnosticată. În Europa, există ţări cu prevalenţă de peste 9 cazuri la 100.000 de locuitori, cum sunt cele nordice, Irlanda şi Anglia.

Ziua Mondială a Astmului urmăreşte să atragă atenţia opiniei publice asupra amplorii reale pe care a căpătat-o la nivel mondial, în ţările dezvoltate şi cele subdezvoltate, această boală cronică şi asupra sub-diagnosticării ei.

De asemenea, se urmăreşte răspândirea în societate a câtorva lucruri practice pe care cei din jurul pacienţilor cu astm le pot face pentru a îi ajuta în cazul episoadelor acute.

De exemplu, Fundaţia pentru Astm din Noua Zeelandă a pregătit un poster pe această temă, pe care îl distribuie pe scară largă cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului.

Cu această ocazie, specialiştii doresc să transmită şi un mesaj de speranţă pentru pacienţii astmatici – se aşteaptă ca managementul astmului să fie mult mai eficace şi ușor în viitor, mulţumită progreselor pe care le aduce, zi de zi, medicina personalizată.

Astfel, pentru prognosticul riscului şi severităţii astmului, specialiştii vor analiza scorul genetic al fiecăruia dintre noi. Istoricul familial al bolii, precum şi scorul genetic individual, le vor da specialiştilor o bază mai bună pentru a prognostica timpuriu riscul de îmbolnăvire şi severitatea bolii. În acest fel, se pot lua măsuri preventive, precumtratamentul adecvat al infecţiilor respiratorii, cu accent pe reducerea rapidă a inflamaţiei căilor respiratorii, utilizarea timpurie a medicamentelor antiastmatice sau modificările aduse mediului, precum îndepărtarea anumitor alergeni, ceea ce va duce la o gestionare mai eficace a bolii și o calitate a vieţii mult mai bună pentru pacienţi, în primul rând, pacienţii copii.

Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

Surse de documentare:

https://kidshealth.org/en/kids/asthma.html

http://www.who.int/respiratory/asthma/en/

http://www.viata-medicala.ro/In-Romania-astmul-este-subdiagnosticat.html*articleID_8514-dArt.html

https://www.asthmafoundation.org.nz/news-events/2018/world-asthma-day-2018

Sursa foto: https://www.asthmafoundation.org.nz/news-events/2018/world-asthma-day-2018

Sursa foto: https://www.asthmafoundation.org.nz