Adulții și vaccinurile: “relația tulbure” a deceniului nostru

Impfung GrippeschutzÎn ultimii ani, acest subiect este din ce în ce mai controversat. Tot mai multe voci, inclusiv unele din lumea medicală, pun sub semnul întrebării beneficiile aduse de vaccinarea adulților. Unele chiar pretind că ea face mai mult rău decat bine.

În același timp, mulți adulți cred că vaccinarea este doar pentru copii. Cel mult ei cred că vaccinul anti-gripal este singurul care le mai poate fi util.

Ne vaccinăm din două motive – ca se ne protejăm pe noi înșine, dar și ca să-i protejăm pe cei din categoriile vulnerabile, mai ales batrânii și copiii, inclusiv cei ne-născuți. De exemplu, în cazul vaccinului contra tusei consulvise făcut de mamă, anticorpii creați în corpul ei trec prin placentă și protejează și fătul în primele 4 luni de viață în uter.

Astfel, dacă nu suntem la zi cu vaccinurile, ne putem pune singuri în pericol sau putem reprezenta un pericol pentru cei din jur. Copiii și vârstnicii sunt, într-adevăr, expuși unui risc mai mare de a contracta infecții și a dezvolta complicații, în cazul în care nu se vaccinează. Iar bolile care pot fi prevenite prin vaccinare pot afecta pe oricine. Daca ești în floarea vârstei și sănătos, vaccinarea te va ajuta să rămâi așa.

Organismele medicale internaționale și naționale recomandă vaccinarea pe tot parcursul vieții pentru protejarea împotriva multor infecții. Când nu ne vaccinăm, ne expunem contractării unor boli precum boala pneumococică, gripa sau hepatita B. Aceasta din urmă este una dintre cauzele principale ale cancerului la ficat. Vaccinarea joacă, deci, un rol vital în menținerea sănătății, chiar și în cazul adulților sănătoși, fiind una dintre cele mai sigure și convenabile măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor. În același timp, vaccinurile sunt unul dintre cele mai sigure produse medicale.

Boala nu se poate lua de la vaccinul inoculat. Multe vaccinuri folosesc virusul “mort” și este imposibil să contractezi boala. Alte vaccinuri folosesc virusuri vii, dar “slăbite”, tocmai pentru a garanta că cei care se vaccinează nu pot lua boala.

educatiemedicala1Dar care este, de fapt, mecanismul prin care acționează vaccinurile? Pentru a-ți “construi” imunitatea, trebuie să fii întâi expus germenilor. Vaccinarea se asigură că aceștia sunt opriți, înainte de a avea ocazia să se înmulțească și să te îmbolnăvească, prin mobilizarea sistemului imunitar, chiar înainte ca bătălia dintre organism și germeni să aibă ocazia să înceapă. Această mobilizare a sistemului imunitar oferă protecție împotriva bolii.

Procesul vaccinării simulează exact ce s-ar întâmpla în mod natural când o bacterie sau un virus cu potențial dăunător ar patrunde prin bariera de protecție a organismului, dar cu o deosebire esențială – în cazul vaccinării, nu este vorba despre niciun germene dăunător. În schimb, vaccinul conține o formă reconoscibilă, dar inofensivă, a agentului patogen. Când ești vaccinat, sistemul imunitar este “păcălit” și ”crede” că în organism a intrat agentul patogen respectiv. În momentul acela, un semnal pornește către celulele T și B ale sistemului imunitar, care vor lansa rapid un atac ca și când organismul era supus invaziei agentului patogen. Într-un final, răspunsul sistemului imunitar se stinge, dar acest proces lasă în urmă celulele T și B, cu memorie pe termen lung, pregătite pe deplin pentru eventuale întâlniri cu agentul patogen.

Cele mai multe vaccinuri nu împiedică pătrunderea în organism a agenților patogeni, ci doar se asigură că sistemul imunitar îi blochează rapid, înainte ca aceștia să se înmulțească, să atace celulele sănătoase și să te îmbolnăvească. Acest lucru se întâmplă cu ajutorul anticorpilor, care se comportă ca niște rachete teleghidate, operând în afara celulelor și atacând agentul patogen. Călătorind prin sistemul sanguin, acești anticorpi sunt capabili să ajungă foarte rapid la agentul patogen și toxinele produse de acesta, oriunde se află. Anticorpii sunt foarte preciși, fiecare dintre ei căutând o anumită moleculă de pe suprafața agentul patogen care pătrunde în organism.

Primul vaccin a fost dezvoltat de Edward Jenner (1749-1823), un medic de țară din Anglia. El a observat că femeile care mulgeau vacile se îmbolnăveau rar de variolă, deși era o boală foarte răspândită, cauzând circa o treime dintre cazurile de mortalitate la copii și afectând și foarte mulți adulți. Jenner a bănuit ca aceste femei erau protejate de expunerea la o infecție numită “variolă bovină,” care nu este periculoasă pentru oameni.

În 1796, Jenner a desfășurat un experiment istoric. El a luat fluid dintr-o bașică cauzată de variola bovină si l-a aplicat pe zgârieturile de pe brațul unui băiat de 8 ani care nu avusese nici variolă și nici variolă bovină, inoculându-i astfel băiatului virusul variolei bovine. Șase săptămâni mai tarziu, Jenner i-a injectat băiatului fluid dintr-o bășică cauzată de variolă, iar băiatul nu s-a îmbolnăvit. Jenner a descoperit, astfel, că un agent inofensiv poate oferi protecție împotriva unui agent înrudit, dar mult mai nociv. Acest proces a devenit cunoscut drept vaccinare, de la cuvântul latin pentru vacă (vacca). În ciuda descoperirii epocale a lui Jenner, au mai trecut apoi mulți ani până când Louis Pasteur a reușit să dezvolte următoarele vaccinuri (pentru rabie, antrax și holeră).

Oricât de impresionante și documentate sunt beneficiile vaccinurilor, unele dintre ele prezintă anumite riscuri. De exemplu, în anumite cazuri de folosire a unor vaccinuri care conțin microbul “viu”, acesta, chiar dacă este slăbit, poate suferi mutații, ceea ce îi va permite să-și recapete potențialul de a declanșa boala, în anumite condiții. Acest risc este extrem de scăzut în cazul adulților sănătoși, dar este mai mare în cazul celor al căror sistem imunitar este afectat serios (de exemplu, persoanele cu HIV/AIDS sau cei cu cancer, motiv pentru care acestora nu li se recomandă folosirea de vaccinuri cu o variantă vie a virusului respectiv).

Acestea fiind spuse, majoritatea copleșitoare a specialiștilor din domeniu recomandă chiar și adulților sănătoși să se protejeze prin vaccinare, în funcție de vârstă și starea de sănătate, împotriva a cel puțin uneia dintre bolile de mai jos, în special a gripei. În acest caz, vaccinul este recomandat a se face anual, fiind, până în momentul de față, cea mai bună metodă de contracarare a gripei, mai ales în cazul adulților de peste 50 de ani, al adulților cu probleme cronice de sănătate, al celor cu sistemul imunitar slăbit, al femeilor gravide care au trecut de luna a 3-a de sarcină în sezonul gripelor și al profesioniștilor din sistemul medical și membrilor familiilor acestora. Mesajul este clar: gripa este o boală foarte contagioasă, care poate afecta plămânii într-un mod foarte serios (pneumonia este o complicație frecventă). Gripa nu este doar o răceală mai gravă.

Alte vaccinari recomandate adulților sunt cele folosite contra tetanosului, difteriei și tusei convulsive. Vaccinul împotriva tetanosului, recomandat a se face o dată la 10 ani, conține protecție și împotriva difteriei. Printre alte boli împotriva cărora vaccinarea este eficace se regăsesc varicela, zona zoster (pentru persoanele de peste 60 de ani), afecțiunile cauzate de pneumococi (pentru persoanele de peste 65 de ani și tinerii cu anumite probleme de sănătate – boli de plămâni, de inimă, diabet, tulburări ale imunității), meningita (pentru adolescenți și tineri sub 21 de ani, dar și tuturor acelora care călătoresc în zone ale lumii unde sunt prezente epidemii), hepatita A (pentru cei cu risc crescut   – bărbați homosexuali, oameni care călătoresc în zone sub-dezvoltate), hepatita B, sau pojarul, oreionul, rubeola (pentru persoanele care călătoresc în zone de risc).

Vaccinându-ne, ne protejăm pe noi înșine, dar pe ceilalți, membri ai familiei sau persoane din anturaj, colegi de serviciu sau necunoscuți cu care ne întâlnim pe stradă sau călătorim împreună în mijloacele de transport în comun.

educatiemedicala2Ca și alimentația sănătoasă, mișcarea sau examenele medicale periodice, vaccinarea joacă un rol esențial în a ne menține sănătoși.

Să nu uităm, vaccinurile sunt printre cele mai sigure și convenabile mijloace de prevenire a îmbolnăvirilor.

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

 

Surse de documentare:

Besser, Richard, Dr., “Spune-mi adevarul, doctore”, Bucuresti, Lifestyle Publishing, 2014, ISBN 978-606-8566-09-2

http://www.health.harvard.edu/flu-resource-center/vaccines-and-your-health.htm

http://www.adultvaccination.org/10-reasons-to-be-vaccinated

 

Share This Post