Obezitatea – un factor major care afectează longevitatea

obezitateSpecialiștii avertizează – obezitatea, care a căpătat proporții epidemice în ultimul deceniu, amenință să șteargă cu buretele realizările aduse de creșterea longevității înregistrată în ultimele decenii la nivel mondial!

Recent, într-o analiză cuprinzătoare a factorilor care determină speranța de viață la vârsta de 40 de ani, un colectiv de cercetători americani conduși de R. Chetty a ajuns la concluzia că obezitatea este unul dintre factorii cu cea mai puternică corelație cu longevitatea. De asemenea, într-un report care prezintă datele Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Statele Unite ale Americii, un alt cercetător, DS. Ludwig, a indicat că mortalitatea din SUA a crescut în primele 9 luni ale anului 2015 față de aceeași perioadă din 2014, în principal din cauza unor factori legați de obezitate.

Speranța de viață a crescut spectaculos în lume până la nivelul actual de 70-71 de ani, dublându-se practic de la sfârșitul secolului al 19lea până spre sfârșitul secolului al 20lea, în principal datorită accesului mai bun la hrană, condițiilor de viață semnificativ mai bune și progreselor înregistrate de medicină. Și totuși, din cauza apariției epidemiei obezității spre sfârșitul anilor 1970, această tendință de creștere a speranței de viață a încetinit, mai ales în SUA, ceea ce i-a facut pe unii specialiști să prognozeze că speranța de viață va începe să scadă în SUA, odată cu mijlocul secolului 21.

În sprijinul afirmației lor, acești specialiști subliniază că regiunile din SUA în care s-au înregistrat scăderi ale speranței de viață sunt cele în care epidemia obezității s-a manifestat cel mai pregnant. Această tendință negativă în privința îmbunătățirii speranței de viață se va accentua aproape sigur, odată ce actuala generație de copii – cu greutate corporală mai mare decât orice altă generație dinaintea ei – va ajunge la maturitate.

Și Europa trece printr-o perioadă caracterizată de explozia fenomenului obezității. Această tendință îngrijorătoare poate fi observată și în România. Conform primului studiu publicat la noi în privința obezității (“Obezitatea în România (ORO) – Prevalența obezității și a factorilor de risc ai obezității în populația adultă din România”), prezentat în 2015 de Asociația Română pentru Studiul Obezității, peste 20% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani sunt obezi. Studiile arată că, în cazul românilor care suferă de obezitate, principalii factori sunt: consumul a mai mult de trei mese bogate cantitativ pe zi; mesele consistente după ora 21:00; consumul mare de alimente prăjite și sedentarismul, deci, în câteva cuvinte, stilul de viață nesănătos.

În privința alimentației și cauzalității ei față de obezitate, cercetări recenta arată, cumva contrar părerilor majoritare până acum, că aportul de calorii nu este factorul determinant. Astfel, calitatea alimentelor și a caloriilor consumate și consecințele acestora asupra senzației de foame, a echilibrului hormonal și chiar asupra expresiei genetice sunt esențiale în apariția sau nu a obezității.

Astfel, conform rezultatelor unui studiu, consumul caloric a scăzut cu 325 calorii pe zi în cazul unor subiecți care au consumat o dietă săracă în grăsimi, în comparație cu grupul de control care a consumat același număr de calorii, dar provenind dintr-o dietă săracă în carbohidrați.

Cu alte cuvinte, tipul de calorii aduse ca aport poate influența numărul de calorii arse. În diverse studii, mâncărurile bogate în zahăr, produsele din cereale procesate și alți carbohidrați cu conținut glicemic ridicat au fost asociate cu creșterea în greutate și riscul de apariție a diabetului, în timp ce alimente dense în calorii și cu conținut ridicat de grăsimi precum nucile, ciocolata neagră și uleiul de măsline au dus la efecte inverse.

obezitate1Ce se poate face în privința epidemiei de obezitate din țările dezvoltate din lume? Până acum, s-a acordat foarte multă atenție tratamentului obezității, dar cheia problemei nu stă în descoperirea unor noi medicamente sau proceduri. Poate că progresul cercetărilor genetice va aduce răspunsuri pentru parte dintre “misterele” obezității, dar această evoluție va cere timp, în timp ce trebuie găsite soluții imediate pentru epidemia aceasta extrem de gravă. Astfel, accentul trebuie să se mute spre prevenție, deși rezultatele campaniilor desfășurate până acum în școli și comunități nu s-au dovedit extrem de convingătoare.

Prevenția obezității trebuie să înceapă cu femeile aflate la vârsta reproductivă. Colegiul American al Obstreticienilor și Ginecologilor a emis déjà recomandări cu privire la creșterea adecvată în greutate care ar trebui să însoțească sarcina. Un număr de studii a sugerat că obezitatea maternă duce la o supra-greutate a nou-născutului care, la rândul ei, este asociată cu obezitatea infantilă. Prevenția trebuie apoi să continue în timpul copilăriei, având în vedere că obezitatea din timpul copilăriei duce, în cele mai multe cazuri, la obezitatea adultului.

Prevenția supra-greutății sau obezității infantile este destul de complicate, pentru că părinții determină ce, unde și când mănâncă copiii. Astfel, programele de prevenție trebuie să aibă întreaga familie în centrul lor. Deși această abordare este destul de complexă, are un potențial important. Este esențial ca părinții să fie motivați să urmărească sănătatea pe termen lung a copiilor, prin modul în care îi alimentează încă de la început. Chiar și când aceștia se angajează în acest efort, el nu este întotdeauna ușor de îndeplinit, în sensul că părinții, mai ales cei din comunitățile mai sarace, pot să nu aibă puterea de cumpărare sau accesul la surse de alimente hrănitoare necesare pentru a le asigura copiilor lor o alimentație adecvată. În plus, având în vedere presiunea timpului la care sunt supuse familiile în care ambii părinți sunt în câmpul muncii, aceștia nu au întotdeauna timp să gătească acasă regulat, mulți oferindu-le copiilor mese din alimente semi-preparate sau chiar fast food. Familiile au deci nevoie de ajutor.

Profesioniștii din sistemele de sănătate, mai ales cei din asistența primară, sunt chemați să încurajeze adoptarea unei alimentații sănătoase în familie, inclusiv prin oferirea de consiliere și opțiuni viabile în timpul vizitelor părinților la cabinetul de medicină de familie. Angrenarea tuturor acestor profesioniști din sistemele de sănătate în cadrul unor programe susținute de consiliere nutrițională este de o importanță critică pentru a evita situația în care, din cauza epidemiei obezității, actuala generație de copii va avea o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă decât generația părinților lor!

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

 

Surse de documentare:

IHN nr. 268 din iunie 2016, Editor William R. Ware http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2512347, http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2526613

http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/studiu-obezitatea-in-romania-mai-frecventa-la-barbati-pe-masura-ce-avanseaza-in-varsta-14541218

http://www.dcnews.ro/oro-primul-studiu-publicat-privind-obezitatea-in-romania_479351.html

http://www.hotnews.ro/stiri-international-20077232-europa-confrunta-epidemie-obezitate-pana-anul-2030-oms-unele-tari-rata-obezitatii-dubla.htm

Share This Post