Atenție la afecțiunile comune ale sezonului rece

Timp aproximativ de lectură: 6 minute

În sezonul rece, reapar nu doar ca temă editorială dar și ca probleme curente cu care ne confruntăm: bolile comune specifice sezonului rece. Trei dintre ele sunt cele mai cunoscute și ele includ: gripa, virusul respirator sincițial și Covid 19.

Așa că ne-am propus să aducem în discuție câteva noutăți, dar și să reamintim câteva recomandări care ne pot proteja în această perioadă.

Virusul gripal

Instrumentele actuale folosite pentru a ne testa de gripă, cum ar fi testele PCR bazate pe tampoane nazale, sunt precise, dar sunt lente și costisitoare.

Comparativ, testele de flux lateral la domiciliu, asemănătoare celor utilizate pentru testarea COVID-19, sunt convenabile și, în general, ieftine, dar nu detectează infecțiile presimptomatice, ceea ce reprezintă o problemă, deoarece persoanele cu gripă sunt contagioase înainte de a manifesta simptome.

Pentru a răspunde acestei nevoi, o echipă de cercetare condusă de profesorul Lorenz Meinel de la Universitatea din Würzburg, Germania, a dezvoltat tehnologia din spatele unui nou autotest pentru gripă, noutate publicată recent în revista de specialitate ACS Central Science. Noul principiu se bazează pe molecula senzorului timol – o substanță naturală care se găsește, printre altele, în cimbru – și pe un bloc de zahăr specific virusului. Senzorul reacționează la virusurile gripale din saliva persoanelor infectate și eliberează timol, creând un gust clar recognoscibil în gură. În gura persoanelor neinfectate, însă, nu s-ar întâmpla nimic. Acest lucru le-ar permite celor afectați să detecteze o infecție în câteva minute.

Pentru a defini clinic nivelurile de neuraminidază, au fost prelevate probe de salivă de la pacienți spitalizați cu gripă pozitivă la PCR atât în sezoanele gripale 2017/2018, cât și 2022/2023. Constatările actuale se bazează mai degrabă pe analize biochimice și ale probelor de salivă decât pe teste directe la om. Sunt astfel necesare studii clinice suplimentare pentru a valida sensibilitatea acestui senzor înainte de utilizarea sa clinică. Dacă este validată, abordarea ar putea oferi o metodă de screening accesibilă și cu costuri reduse pentru detectarea rapidă a gripei în prima linie.

Principiul este flexibil: atât purtătorul de arome, cât și componenta de recunoaștere pot fi adaptate. De exemplu, sistemul poate fi echipat cu arome dulci, amare sau sărate și, de asemenea, acesta poate fi transferat la diferiți agenți patogeni. „Pentru alte infecții, de exemplu, componenta de zahăr specifică virusului ar putea fi înlocuită cu o peptidă specifică bacteriilor. Funcționalitatea de bază ar rămâne aceeași„, explică Lorenz Meinel. Metoda deschide astfel noi posibilități pentru diagnosticarea la prag scăzut a infecțiilor virale și bacteriene. Cercetătorii intenționează să încorporeze acest tip de senzor cu tehnologie redusă în gumă de mestecat sau în pastiluțe pentru a crește numărul de teste de depistare la domiciliu și pentru a preveni, eventual, transmiterea pre-simptomatică a bolii.

Virusul respirator sincițial

Virusul respirator sincițial (VRS) este un virus respirator comun care provoacă simptome ușoare, asemănătoare răcelii. Persoanele care contractează VRS se recuperează de obicei în aproximativ o săptămână, fără a necesita tratament medical. Simptomele apar de obicei la două până la opt zile după infectare. VRS afectează în mod diferit diferite grupe de vârstă, dar cele mai frecvente simptome ale afecțiunii includ: tuse, strănut, febră, nas care curge, respirație șuierătoare, dureri în gât, dureri de cap, congestie și oboseală.

Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, VRS poate agrava condițiile medicale existente și poate provoca complicații grave care pot pune viața în pericol. Complicațiile unei infecții grave cu VRS includ bronșiolita, inflamația căilor respiratorii mici din plămâni, și pneumonia, o infecție a plămânilor. La sugarii sub șase luni, la persoanele peste 65 de ani și la persoanele cu un sistem imunitar compromis, VRS poate provoca boli grave și deces.

De exemplu, în UE, Norvegia și Regatul Unit, VRS este responsabil pentru spitalizarea a aproximativ 250 000 de copii sub cinci ani, unii necesitând terapie intensivă, și a aproximativ 156 000 de adulți, în fiecare an. Una din douăzeci de persoane în vârstă din Europa contractează VRS în fiecare an. Printre persoanele cele mai expuse la risc se numără copiii prematuri și cei sub șase luni, persoanele peste 65 de ani și cele cu un sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni preexistente precum diabetul, bolile cardiace, bolile pulmonare, compromiterea sistemului imunitar, obezitatea (cu un IMC de 40 sau mai mare), afecțiunile neurologice, afecțiunile neuromusculare, bolile renale cronice, afecțiunile hepatice și afecțiunile hematologice. Fragilitatea, precum și faptul că cineva locuiește într-un azil de bătrâni sau într-un alt centru de îngrijire pe termen lung reprezintă, de asemenea, factori de risc pentru VRS sever.

În 2023, Uniunea Europeană a aprobat primul vaccin împotriva RSV potrivit pentru protejarea sugarilor cu vârsta de până la șase luni, precum și două vaccinuri pentru adulții mai în vârstă. Iar cel mai bun moment pentru administrarea vaccinului este sfârșitul verii până la începutul toamnei (august-octombrie). Adică chiar înainte de începerea sezonului RSV. Co-administrarea cu alte vaccinuri pentru adulți este permisă. Atunci când este administrat unei mame în timpul sarcinii, anticorpii generați ca răspuns la vaccin pot traversa placenta până la făt, protejând copilul timp de până la șase luni de la naștere. Cealaltă opțiune de protecție împotriva RSV pentru sugari este o doză de anticorp monoclonal cu acțiune îndelungată administrată sugarilor sub 8 luni care intră în primul lor sezon RSV, de obicei din octombrie până în martie.

Studiile privind sezonul RSV 2024-2025 care au fost prezentate la ACIP au arătat că atât anticorpii pentru sugari, cât și vaccinarea maternă au fost eficiente împotriva vizitelor la UPU și a spitalizărilor legate de RSV, dar numai una sau cealaltă este recomandată în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, sunt și excepții: Anticorpul RSV poate fi luat în considerare pentru sugarii născuți de mame vaccinate dacă bebelușul s-a născut la mai puțin de 14 zile după vaccinarea maternă, dacă persoana însărcinată are o afecțiune imunocompromițătoare și nu poate organiza un răspuns imun adecvat sau dacă sugarul are anumite afecțiuni medicale.

SARS-CoV2

Dacă nu vă simțiți bine, aveți dureri în gât și temperatură, este foarte posibil să fi contactat una dintre noile tulpini care circulă în această toamnă. XFG, numită Stratus de unii, și NB.1.8.1, cunoscută sub numele de Nimbus. Ele sunt considerate cele mai comune variante care au circulat în Europa în ultimele câteva luni.

Experții spun că acestea nu par să reprezinte o amenințare mai mare decât tipurile anterioare sau să facă oamenii să se simtă mai bolnavi, chiar dacă modificările genetice recente pe care le-a dobândit virusul pot face infecțiile mai probabile.

Experții au presupus că, pe măsură ce SARS-Cov2 a devenit endemic, se va transforma într-un virus care provoacă infecții iarna, precum răceala sau gripa comună. Însă statisticile arată că nu este cazul. „Este absolut adevărat că este la fel de probabil să te îmbolnăvești de Covid vara ca și iarna„, a declarat Danny Altmann, imunolog la Imperial College London din Marea Britanie.

Potrivit lui Adam Kucharski, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine, Marea Britanie, una dintre explicații este următoarea: „Deoarece SARS-COV2 evoluează rapid – de două ori mai rapid decât cea mai rapidă gripă – este mai puțin constrâns de sezon. În timp ce o mică modificare a condițiilor de transmisibilitate este suficientă pentru a opri gripa în timpul verii, Sars-CoV-2 poate, practic, să evolueze pentru a trece peste această barieră„, a spus el.

Deși există încă o imunitate hibridă în rândul populației, deoarece majoritatea oamenilor au primit mai multe vaccinuri în timpul pandemiei sau s-au îmbolnăvit, există o populație în creștere de copii care au fost prea tineri pentru a fi primit vaccinul la momentul respectiv.

SARS-CoV2 poate provoca în continuare o gamă largă de simptome, inclusiv dureri de cap, tuse, nas înfundat sau care curge și epuizare, făcând dificilă diferențierea de o răceală sau o gripă.

Dacă credeți că sunteți infectat, trebuie să evitați contactul cu persoanele vulnerabile și să rămâneți acasă, dacă este posibil.

Dacă aveți simptome și trebuie să ieșiți din casă, rămâne recomandarea de a purta o mască. Iar spălarea regulată a mâinilor și utilizarea și aruncarea șervețelelor în coșul de gunoi pot reduce răspândirea acestei boli și a altor boli respiratorii.

În concluzie:

Este absolut normal ca virusurile să se schimbe, iar pe măsură ce vor fi disponibile mai multe date privind aceste variante, vom înțelege mai bine modul în care acestea interacționează cu sistemul nostru imunitar și cum să ne optimizăm protecția, precum și măsurile pe care le putem lua pentru a menține în siguranță persoanele cele mai vulnerabile și pentru a ne trăi viața cât mai normal posibil.

Până atunci, aceleași lucruri care ajută la prevenirea gripei, pot ajuta la prevenirea COVID-19: vaccinați-vă, petreceți timp afară atunci când puteți, spălați-vă pe mâini, purtați o mască și, dacă sunteți bolnav, stați acasă.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: