Adesea auzim că ”dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului”. Dar cum putem ajunge, fiecare dintre noi, să ne bucurăm pe deplin de acest drept?

Cu atât mai mult cu cât este evident că nu putem elimina complet riscul de îmbolnăvire, iar sistemele noastre medicale nu pot gestiona, fără să intre în colaps, un număr extrem de mare de cazuri de îmbolnăviri. Cel mai important, pentru că niciun sistem de sănătate modern nu mai poate asigura singur, fără colaborarea populației, sănătatea tuturor, cum putem să ne asumăm responsabilitatea pentru propria sănătate la nivel individual pentru ca, în final, să ne putem bucura de acest drept?

Primul și, până acum, cel mai eficace răspuns la această întrebare complexă este promovarea sănătății. Ea reprezintă „orice combinație planificată a mecanismelor educaționale, politice, de mediu, de reglementare, sau organizatorice care sprijină acțiunile și condițiile de trai favorabile pentru sănătatea indivizilor, grupurilor și comunităților”[1]. Din perspectiva modului în care sunt împărțite responsabilitățile, în timp ce cadrele medicale au rolul profesional de a promova sănătatea la nivel individual, de grup și în comunitate, fiecare individ are propria răspundere, pentru sănătatea lui, atât timp cât el face propriile alegeri, inclusiv alegeri legate de comportamentul sănătos.

Însă, pentru a ne asigura că indivizii au capacitatea de a înțelege, învăța și face alegerile corecte în ceea ce privește stilul de viață și comportamentul sănătos, educația pentru sănătatea se face tot cu ajutorul specialiștilor din sistemul de educație sau sănătate.

În acest context, OAMGMAMR, Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”din Republica Moldova, Centrul de Educație Medicală Continuă a Personalului Medical și Farmaceutic cu Studii Medii din Republica Moldova și Faculty Health Education and Life Sciences din cadrul Birmingham City University din Marea Britanie au dezvoltat o colaborare care a permis schimbul de cunoștințe cu privire la practicile de formare în domeniul promovării sănătății în cele trei țări și a pus bazele revizuirii modelelor de predare și mai ales evaluare a predării la nivelul instituțiilor de formare de bază și continuă din Republica Moldova și România.

Interviurile cu participanții la acest proiect dedicat specialiștilor din cele trei țări subliniază exact acestă concluzie – asistenții medicali și moașele se află în prima linie de profesioniști în sănătate care au un rol definit în promovarea sănătății la nivel individual, de grup și în comunitate. Tocmai pentru a îndeplini acest rol extrem de complex, ei formează o comunitate de practică unde toți învață permanent, unii de la ceilalți.

Interviul cu doamna Carmen Mazilu – Vice-președinte OAMGMAMR și Președinte al filialei București –s-a centrat pe acest program de colaborare tripartit destinat modernizării formării asistenților medicali în domeniul promovarea sănătății.

Tema promovarea sănătății pare, mai ales pentru necunoscători, a ține de zona educatorilor, care ar trebui să ne învețe, la școală, cum să ne protejam sănătatea. De ce ați ales să intrați, ca organizație profesională, într-un proiect care vrea să se ocupe de formare pe zona aceasta?

Este adevărat că este o zonă a educației, dar cineva trebuie să și facă această educație în mod profesionist. Eu cred cu tărie că profesioniștii sunt cei mai indicați și cei mai potriviți pentru a desfășura activitatea de educație pentru sănătate. De altfel, prevenția, pentru a nu ajunge în faza de boală, și educarea pacientului, pentru a gestiona boala și a crește aderența la tratament, prin educare și comunicare, reprezintă componente majore ale atribuțiilor asistenților medicali. Din punctul meu de vedere, asistentul medical este unul dintre profesioniștii specializați care poate și trebuie să facă educație pentru sănătate și prevenție.

Mi-ați spus în răspunsul la întrebarea precedentă și a reieșit și din discuțiile purtate în cadrul proiectului că promovarea sănătății presupune nu doar cunoștințe teoretice ci, mai ales, în cazul asistenților medicali, competențe specifice pe zona de promovare a sănătății. De ce este atât de important să aibă aceste competențe, adică să știe să aplice și practic cunoștințele teoretice?

În curriculum-ul de formare a asistenților medicali există un modul special dedicat educației pentru sănătate, dar există și alte competențe transversale, din alte module, care întăresc această competență. Este important ca asistentul medical să știe să facă prevenție și educație pentru sănătate pentru că specialistul poate ”traduce” pe limba pacientului mult mai bine orice afecțiune sau orice evoluție a unei patologii și știe și cum să întărească comportamentele care ajută în recuperare. Știm cu toții că nu există boli, ci bolnavi. Dacă un asistent medical știe cum să facă promovarea sănătății, bolnavii vor înțelege ce trebuie să facă ca să poată urma adecvat sfaturile medicului, să trăiască cât mai bine și să aibă o calitate a vieții aproape de cea normală, să rămână cât mai mult în activitate, să aibă o îmbătrânire cât mai sănătoasă.

Ideea ar fi ca asistentul medical să personalizeze, să individualizeze informația și educația necesară pentru fiecare pacient în parte. De fapt, aceasta înseamnă să aibă competențe specifice în zona promovării sănătății: să știe  să aplice, de la caz la caz, de la pacient la pacient, informațiile, cunoștințele, să pună întrebările adecvate, să înțeleagă cum să îi ajute să-și modeleze comportamentele (de exemplu pe cele alimentare, efort fizic, etc.) sau să răspundă la întrebările pacientului.

Aceste competențe specifice în zona promovării sănătății se îmbină foarte bine și cu cele de comunicare. Asistentul medical nu trebuie să aibă numai informațiile, ci trebuie să știe și cum să le comunice. Pentru această comunicare individualizată cu pacientul, trebuie să avem o competență specială. Zona de comunicare ne dă instrumentele, iar zona de promovare a sănătății ne dă conținutul.

Dintre toate așteptările pe care le-ați avut când ați intrat în acest proiect ca organizație profesională, la care credeți că ați primit răspuns?

La început a fost foarte greu să-mi formez anumite așteptări legate de acest proiect. Am fost foarte curioasă, mai ales că domeniul este foarte discutat în ultimul timp, fiind de mare actualitate. Toată lumea discută despre prevenție și educație pentru sănătate la toate nivelurile și în educație, și în sănătate. Practic, așteptarea mea era legată de dobândirea unei înțelegeri cât mai bune asupra temei și asupra a ce putem face pentru a aduce asistenții medicali în prim plan ca fiind furnizorii de educație pentru sănătate cei mai indicați și de ajutor pentru sistemul de sănătate din România. Mi-am dorit aceste lucruri și mi-am legat așteptările de ele.

Ce am obținut? Mult mai mult decât mi-am putut închipui. În primul rând, am avut șansa să lucrez într-o echipă multi-națională în care oamenii s-au implicat total, niște oameni deosebiți, care au avut și competențe foarte-foarte ridicate, care au avut un interes foarte mare pentru temă și care au colaborat în același sens, pentru creșterea competențelor asistenților medicali pentru furnizarea unei educații pentru sănătate de bună calitate și individualizată. Am avut bucuria să învăț lucruri noi, de exemplu instrumentele aplicate pentru formarea asistenților medicali în vederea furnizării de educație pentru sănătate. Am văzut modele de practică foarte interesante și care pot fi folosite în zona de predare și pentru cursurile pe care le vom face. Am lucrat foarte mult la curriculum, lucru intens la care inițial nu m-am așteptat, pentru că eram entități diverse, oameni noi, care nu se cunoșteau dinainte și care mai vorbeau și o limbă străină pe deasupra. Dar limba profesiei a fost cea comună. De fapt, a mai multor profesii, fiindcă eram și educatori și asistenți medicali și medici.

Ce credeți că ar fi util și ar merita să fie preluat din experiența colegilor din Marea Britanie și din Republica Moldova în practica de formare din organizația din România?

În primul rând, e important de spus că avem deja o bază de la care pornim. De exemplu, avem standardele de formare pentru asistenții medicali aduse de apartenența la UE. Din experiența colegilor din Marea Britanie, mi-a plăcut foarte mult modul în care pregătesc asistenții medicali pentru această activitate de promovare a sănătății și implicarea elevilor în zona de învățare, într-un mod practic, astfel încât ei să câștige cât mai multe abilități în comunicare și în zona de educație pentru sănătate și, mai larg, de promovare a sănătății pe baza instrumentelor standardizate. A fost foarte interesantă această experiență și mi-a plăcut foarte mult. Și am admirat și organizarea din Marea Britanie, în special în ceea ce privește asistența medicală din școli. La noi este o mare provocare să faci educație pentru sănătate în școli, avem de învins reticența părinților, mulți dintre aceștia dorindu-și să fie cât mai multe ore de matematică în curriculumul școlar, mai degrabă decât ore de educație pentru sănătate.

Și mi s-a mai confirmat așteptarea legată de calitatea bună a curriculum-ului din Republica Moldova. M-a impresionat rapiditatea cu care colegii din Republica Moldova au recepționat schimbul de idei și bune practici și au găsit oportunități de îmbogățire a curriculum-ului lor. Și s-au și pus pe treabă, astfel încât, la scurt timp după prima întâlnire de lucru, aveau pregătite materialele și urmau să continue implementarea instrumentelor, astfel încât revizuirea curriculum-ului din Republica Moldova să fie realizată și pe partea de formare de bază și pe partea de educație continuă.

Ce anume veți îmbunătăți în curriculum–ul materiei ”promovarea sănătății” sau în practica de formare, în urma acestei colaborări?

La noi nu a fost dezvoltat până acum curriculum-ul de educație pentru sănătate, ca atare, pentru zona de formare continuă. Noi am pus accentul, până acum, mai mult pe zona de comunicare cu pacientul și creșterea abilităților din zona de leadership clinic și de practică specifică, competențe specifice în îngrijirea pacientului. Acum o să încercăm să corelăm aceste competențe din mai multe curricule de curs și o să organizăm educația pentru sănătate în trei secțiuni în cadrul educației medicale continue. Aceste secțiuni vor fi determinate de ideea de a face prevenție și educație pentru sănătate primară, secundară și terțiară în funcție de grupul țintă căruia ne vom adresa, respectiv 1. asistenții medicali din cadrul cabinetelor individuale ale medicilor de familie, cărora am vrea să le adresăm un curriculum specific de promovarea sănătății și educație pentru sănătate, care să includă prevenție și managementul bolilor cronice, de exemplu. 2. pentru medicina școlară, care mie mi se pare importantă pentru că acei asistenți medicali din grădinițe, școli, licee au un rol esențial în transmiterea informațiilor legate de comportamentele sănătoase și de aceea am vrea să îi implicăm și să le creștem rolul în această activitate și 3. asistenții medicali din spitale, care au nevoie de competențe specifice în zona  de management al bolilor acute și cronice și al educației pentru sănătate. Noi am avut, de exemplu, cursuri de formare în zona de management al bolilor cronice, precum diabetul, în zona promovării comportamentelor sănătoase – renunțarea la fumat, cursuri în domeniul pediatriei, urgențelor. Acum le putem completa cu un curs specific pentru competențe de educație pentru sănătate, centrându-ne pe menținerea sănătății și nu pe boală.

S-a încheiat această colaborare cu colegii din Marea Britanie și Republica Moldova sau vedeți și alte oportunități de a continua?

Eu îmi doresc ca această colaborare să continue, pentru că s-a dovedit deosebit de frumoasă și fructuoasă. Ne propunem proiecte în care să continuăm să implicăm și echipa din Marea Britanie, în plus de cele derulate până acum.  Și ne propunem și proiecte în care să implicăm și echipa din Republica Moldova, tocmai pentru că s-au arătat niște partneri foarte buni și cu care am fost foarte compatibili.

Interviurile cu partenerii din Republica Moldova – Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”din Republica Moldova, Centrul de Educație Medicală Continuă a Personalului Medical și Farmaceutic cu Studii Medii – au abordat, printre altele, îmbunătățirile pe care le-au adus la curricula materiei „Promovarea sănătății”, în urma acestei colaborări.

Doamna Svetlana Cobîleanschi, directorul adjunct al Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” ne-a mărturisit că ”o reușită este includerea unor subiecte deosebit de importante și utile pentru specialiști, și anume, elaborarea proiectelor de promovare a sănătății și a modalităților de evaluare a promovării sănătății. Astfel, studenții vor învăța la modul practic cum să realizeze proiecte de promovare a sănătății, pe o anumită populație, precum și cum să evalueze impactul acestora”.  Pe de altă parte, doamna Vera LOGHIN, director Centrul de Educație Medicală Continuă a Personalului Medical și Farmaceutic cu Studii Medii din Republica Moldova, ne-a precizat faptul că ”aceasta va include subiecte ce țin de promovarea și menținerea sănătății copilului, adolescentului, adultului, vârstnicului și, în același timp, teme referitoare la educația sau școlarizarea pacienților cu boli cronice netransmisibile. Toate aceste elemente vor face diferența între curricula actuală și cea care este în curs de dezvoltare”.

„Asistenții medicali sunt actorii principali în promovarea sănătății și în îngrijirea bolnavilor. Astfel că orice curs de instruire care vine cu ceva nou în domeniu este extrem de binevenit. Recunosc că așteptările mele de la această colaborare au fost depășite. Informația primită de la colegii din Marea Britanie și România o împărtășesc tuturor studenților cărora le predau. Le vorbesc despre organizarea activității de promovare a sănătății în aceste țări și rolul asistenților medicali, ca împreună să ajungem la concluzii despre pașii concreți pe care putem să-i întreprindem în activitatea noastră profesională”, a spus Angela Baroncea, profesor și șef de secție în cadrul Centrului de Educare Medicală Continuă a Personalului Medical și Farmaceutic cu Studii Medii.

Pentru Svetlana Bodiu, profesor la Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, „Promovarea sănătății” este unul din cele mai importante subiecte predate elevilor ei. „Asistenții medicali au sarcina de a elucida riscurile la care pot fi expuse chiar și persoanele sănătoase. Astfel, promovarea sănătății devine importantă pentru a învăța și dezvolta  comportamente sănătoase printre categoriile de cetățeni cu care lucrăm, fie adulți sau copii. Și până în prezent am avut cursuri de promovare a sănătății, dar cu abordări mai superficiale asupra complexității subiectului. În mod normal, studiile aveau accente mai mult pe îngrijirea persoanei bolnave. Acum însă ne întoarcem privirile și spre comunitate”, a spus pedagogul.

Svetlana Bodiu susține că experiența colegilor din România și Marea Britanie e utilă și în cazul R. Moldova și rămâne de văzut cum e posibil să fie integrată în programele de aici. „Au fost propuse niște modele noi pentru învățământul profesional sau pentru formarea viitorului asistent medical. Pentru prima dată în curricula noastră se dorește introducerea unui curs separat legat de elaborarea programelor de promovare a sănătății. Am rămas surprinsă de varietatea de modele de promovare a sănătății. Fiecare model presupune anumite elemente de bază pe care asistentul medical trebuie să le ia în calcul și nu întotdeauna toate aceste criterii sunt legate de boală. Interesante sunt și metodele de evaluare a programelor de promovare a sănătății și evaluarea care se face atât de către colegi (alți asistenți sau colegi), cât și de profesor. Inedit și interesant este și modelul de chestionare pe care-l folosesc reprezentanții din Marea Britanie, un model online demonstrativ și binevenit. Sperăm că și noi vom implementa așa tipuri de chestionare”, a spus ea.

 

A consemnat Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în Comunicare și Relații Publice, PhD

 

[1]Comitetul mixt de educație pentru sănătate și promovare, 2001, p.101