Bacteria Mycobacterium tuberculosis are origini deosebit de vechi – primele documente scrise care descriu tuberculoza datează de peste 3000 de ani şi provin din India şi China. Studiul mumiilor egiptene a revelat, de asemenea, prezenţa unor diformităţi ale scheletului care sunt tipice tuberculozei.
În acelaşi timp, dovezi arheologice din munţii Anzi au arătat prezenţa tuberculozei şi la mumii peruviene dintr-o perioadă premergătoare venirii primilor colonişti europeni în America de Sud.
În Grecia antică, tuberculoza era cunoscută sub numele de ftizie (“phtisis”). Hipocrat a descris-o drept o boală mortală, în special pentru adulţii tineri. Isocrate este primul care a presupus că este o boală infecţioasă. Galen, care a fost medicul împăratului roman Marc Aureliu, a descris simptomele tuberculozei – febră, transpiraţii, tuse, spută cu sânge – şi a recomandat drept remedii aerul curat, laptele şi călătoriile pe mare.
În Evul Mediu, scrofuloza, afecțiune caracterizată prin inflamarea ganglionilor limfatici cervicali, inghinali sau axilari, a fost descrisă drept o nouă formă clinică a tuberculozei. În Anglia şi Franţa, aceasta era cunoscută şi drept „pacostea regelui” şi se credea că poate fi vindecată printr-o atingere a regelui sau reginei.
În secolul al 16lea, Girolamo Fracastoro evidenţiază natura contagioasă a bolii, iar aproximativ 100 de ani mai târziu, Francis Sylvius reuşeşte o descriere anatomo-patologică exactă. Curând după aceea, republicile italiene iau în considerare natura contagioasă a bolii şi impun izolarea celor afectaţi, interzicând admiterea lor în spitalele de stat şi înfiinţând locuri speciale pentru tratarea lor.
Termenul tuberculoză a apărut în secolul al 19-lea, înlocuind treptat ceilalţi termeni folosiţi până acum, de la ftizie la plaga albă (denumire venită de la paloarea extremă pe care boala o aducea).
În acea perioadă, în secolele 18-19, tuberculoza devenise o epidemie, cu o mortalitate de 900 de morţi la 100 000 de locuitori, rata fiind şi mai mare în rândul tinerilor.
În timpul revoluţiei industriale, perioadă caracterizată de apariţia locurilor de muncă aglomerate şi prost ventilate, similar cu situaţia locuinţelor din marile oraşe, date fiind condiţiile sanitar-igienice improprii şi malnutriţia, boala s-a răspândit foarte mult.
În secolul al 19lea, tuberculoza pandemică a omorât aproape un sfert din populaţia adultă a Europei.
Din fericire, tot în secolul al 19-lea au apărut şi primele descoperiri istorice pentru lupta împotriva tuberculozei.
Astfel, în 1843, medicul german Klecke a reuşit reproducerea experimentală a formelor umană şi bovină ale tuberculozei. În curând apare şi primul remediu eficace împotriva tuberculozei – apariţia curei la sanatoriu, descrisă în lucrarea “Tuberculoza este o boală vindecabilă” a lui Hermann Brehmer, un student la botanică, bolnav el însuşi de tuberculoză şi care s-ar fi vindecat după o călătorie în Munţii Himalaya. Brehmer a înfiinţat apoi un sanatoriu într-o zonă de munte cu scopul de a vindeca pacienţii cu aer curat şi o alimentaţie corespunzătoare. Sanatoriile s-au răspândit semnificativ în anii următori şi au contribuit la vindecarea unui număr mare de pacienţi în deceniile următoare.
Chirurgul militar francez Jean-Antoine Villemin a avut contribuţii importante la dezvoltarea domeniului. În primul rând, în 1865, a demonstrat natura infecţioasă a bolii, pe baza observaţiilor din armată, unde a constatat că tuberculoza era mai frecventă printre soldaţii care au stat mai mult timp în barăci, faţă de cei care petreceau mai mult timp pe câmp. De asemenea, a constatat că recruiţii sănătoşi proveniţi din mediul rural se îmbolnăveau doar la câteva luni după începerea serviciului militar.
Bacilul tuberculozei a fost izolat, pentru prima oară, în 1867, de către omul de ştiinţă Klebs. La 13 ani după aceea, în 1882, Koch a izolat bacilul şi a putut reproduce boala prin inocularea bacilului în animale de laborator. Acesta a fost un moment de cotitură în istoria luptei împotriva tuberculozei. Bacteriologii francezi Calmette and Guerin de la Institutul Pasteur au dezvoltat apoi o tehnică de vaccinare preventivă împotriva tuberculozei. În 1920, ei au izolat tulpina BCG (Bacilul Calmette –Guerin) de la o vacă infectată. Tulpina a fost atenuată treptat timp de 13 ani de cultivare în laborator, iar apoi a fost folosită pe post de vaccin pentru a induce imunitatea organismului împotriva infecţiei tuberculoase. Vaccinarea aceasta a dus la scăderea incidenţei tuberculozei în rândul grupurilor vaccinate, în comparaţie cu cele nevaccinate.
Tuberculoza a fost asociată cu sărăcia, aglomeraţia extremă şi malnutriţia. Ţările în curs de dezvoltare şi zonele defavorizate din marile oraşe ale ţărilor dezvoltate prezintă cea mai mare incidenţă a tuberculozei şi cea mai mare mortalitate cauzată de tuberculoză. Acestea sunt contextele unde imigraţia, inegalităţile sociale, infectarea cu HIV sau abuzul de droguri şi alcool sunt prezente în număr mare, toţi fiind factori puternic asociaţi tuberculozei.
Controlarea epidemiei impune extinderea programelor de prevenţie, detectare şi control al tuberculozei, înainte ca aceasta să devină rezistentă la medicamente. DOTS – Directly Observed Treatment, Short Course (Tratamentul administrat sub observare directă) s-a dovedit deosebit de eficace în această privinţă.
Dezvoltat în 1990, el cere ca lucrători din sănătate sau chiar membri ai familiei sau alte persoane să fie prezenţi când pacientul îşi administrează tratamentul.
Programele de prevenţie şi control sunt esenţiale pentru succesul luptei împotriva acestei boli. Acestea au contribuit la scăderea incidenţei tuberculozei observată în ultimele decenii. Se aşteaptă ca progresele făcute spre atingerea ţintelor de dezvoltare sustenabilă ale mileniului, care vor atenua probleme legate de sărăcie, răspândirea HIV sau abuzul de substanţe, să accelereze şi atingerea ţintelor propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în lupta împotriva tuberculozei, care prevăd eradicarea acesteia până în 2035.
Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent
Surse de documentare:
http://www.bjmp.org/content/next-pandemic-tuberculosis-oldest-disease-mankind-rising-one-more-time
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5432783/
https://academic.oup.com/labmed/…/labmed13-0699.pdf – Centennial Discovery of Tubercle Bacillus – Oxford Academic
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3691414/
http://content.time.com/time/health/article/0,8599,1846698,00.html
https://www.cdc.gov/tb/webcourses/tb101/page3832.html
Sursa foto: https://www.smore.com/ac8p-industrial-revolution-conflicts
Sursa foto: www.cdc.gov/tb
