Estimări recente arată că 790 000 de oameni au murit prematur în UE în 2016 din cauza fumatului, excesului de alcool, dietelor nesănătoase şi lipsei de mişcare. Deşi rata fumatului a scăzut în general, ea este încă la nivelul de 1 din 5 adulţi (chiar la 1 din 4 adulţi, în anumite ţări).
Consumul de droguri ilicite rămâne o problemă de sănătate publică în rândul tinerilor, în timp ce abuzul de alcool este o problemă atât pentru tineri, cât şi pentru adulţi. Alcoolul se situa, în 2016, pe locul 3 în topul factorilor de risc de îmbolnăvire şi mortalitate după tutun şi hipertensiunea arterială, cauzând circa 8% dintre morţile în rândul bărbaţilor şi circa 4% în rândul femeilor.
În acelaşi timp, obezitatea este în creştere în majoritatea ţărilor din UE, mai ales în rândul copiilor. Astfel, în medie, în 23 de ţări din UE, 14% dintre băieţii şi 10% dintre fetele în vârstă de 7-8 ani suferă de obezitate. În rândul adulţilor, rata medie a UE este de 16%, crescând în aproape toate ţările, dar cu variaţii destul de mari între acestea – de la 9%, în România, la 26%, în Malta.
1 din 6 persoane în ţările UE a avut o problemă de sănătate mintală în 2016, peste 80 de milioane la nivel UE. Mai mult decât atât, peste 80 000 de decese au fost atribuite, în 2015, bolilor mintale sau sinuciderilor. Costul total al afecţiunilor de sănătate mintală se ridică, conform unor estimări, la peste 4% din PIB-ul UE (peste 600 milioane EUR).
Acestea sunt doar câteva dintre realităţile alarmante prezentate în cel mai recent raport Health at a Glance: Europe report, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în cooperare cu Comisia Europeană, şi publicat în noiembrie 2018.
Dacă facem un plan detaliu pe situaţia României, constatăm că este, alături de Bulgaria, printre țările UE cu cele mai mici rate de deces provocat de cancer (România, mai puțin de 20%, iar Bulgaria, puțin peste 15%), în timp ce rata medie în UE este de 25.4%.România are una dintre cele mai mici rate de deces cauzate de cancer din UE, deoarece bolile cardio-vasculare (boala cardiacă ischemică, accidentele vasculare cerebrale) şi ciroza sunt principalele 3 cauze de deces.
Cum au evoluat, în România, principalele cauze de deces prematur în ultimul deceniu – 2017 faţă de 2007? Primele 5 locuri au rămas neschimbate – bolile cardiace ischemice şi atacurile vasculare cerebrale au rămas pe primele 2 locuri, ciroza pe 3, cancerul de plămâni pe 4 şi infecţiile tractului respirator inferior pe 5.
Concluziile trase de specialişti pe baza rezultatelor raportului OECD-UE despre starea sănătăţii în Europa şi recomandările acestora conturează câteva linii principale de acţiune. În primul rând, avem nevoie de mai multă prevenţie, mai multă educaţie pentru sănătate.
Mai mult de 1 milion de persoane mor prematur în fiecare an în UE. Moartea lor ar putea fi prevenită prin intervenţii de prevenţie şi educaţie pentru sănătate mai eficace, care să ducă la schimbarea comportamentelor şi alegerilor nesănătoase în privinţa stilului de viaţă. Circa 800 000 europeni mor prematur în fiecare an din cauza fumatului, consumului de alcool, alimentaţiei nesănătoase şi lipsei de activitate fizică.
De asemenea, prioritară pentru programele de prevenţie ar trebui să devină şi sănătatea mintală, având în vedere costul enorm pe care îl au afecţiunile asociate (peste 4% din PIB).
Avem nevoie de sisteme de sănătate mai eficace şi mai centrate pe pacienţi. Sistemele actuale de sănătate au făcut progrese remarcabile în tratarea bolilor grave precum infarcturile, atacurile vasculare cerebrale şi diversele forme de cancer, dar există încă disparităţi uriaşe între ratele de supravieţuire nu numai dintre diferitele ţări, dar şi dintre spitalele şi furnizorii de servicii de sănătate din aceeaşi ţară. Sistemele de sănătate trebuie să fie mai centrate pe pacienţi, adică să îi întrebe pe aceştia, într-un mod mai sistematic, dacă starea lor este mai bună sau nu în urma diverselor intervenţii. Avem nevoie să măsurăm şi cât de bine fac faţă sistemele de asistenţă medicală primară unui număr din ce în ce mai mare de pacienţi cu una sau mai multe boli cronice.
Avem nevoie de sisteme de sănătate mai adaptabile, inclusiv în administrarea resurselor sistemului pentru optimizarea costurilor. De exemplu, specialiştii au constatat că peste 37 de milioane de zile de internare sunt consumate în fiecare an la nivelul UE pentru probleme care ar fi putut fi gestionate la nivelul sistemului primar de sănătate, în comunităţi.
De asemenea, un element esenţial pentru creşterea adaptabilităţii sistemelor de sănătate ar fi o mai mare deschidere pentru revoluţia tehnologică, care oferă un potenţial imens pentru îmbunătăţirea prevenţiei, identificarea şi gestionarea bolilor cronice, precum şi dezvoltarea practicii bazate pe dovezi.
Mirela Mustață – Redactor executiv E-asistent
Documentare, traducere şi adaptare după:
Raportul “Health at a Glance: Europe 2018 – State of health in the EU cycle” realizat de OECD in colaborare cu Comisia Europeana, Noiembrie 2018
https://ec.europa.eu/health/state/summary_en
http://www.healthdata.org/results/country-profiles
http://www.healthdata.org/romania
https://ec.europa.eu/health/state/summary_en
