Evenimentul cu tema “Arta îngrijirilor de sănătate – Implementarea standardelor de calitate și siguranță a pacientului în practica medicală” s-a bucurat de o largă participare, prin cei aproape 600 de participanți înscriși la conferință, dar și de o excelentă reprezentare a practicii naționale și internaționale.
Având în vedere interesul arătat de participanții la evenimentele similare precedente față de experiența colegilor din alte țări, anul acesta au fost incluse în program lucrări de interes atât pentru asistenții medicali, despre importanța pregătirii pentru manipularea în siguranță a pacientului, cât și pentru moașe, pe tema întăririi rolului acestora în regiunea europeană și rolul Centrului de Colaborare OMS pentru Dezvoltarea Profesiei de Moașă.
Prima dintre aceste prezentări s-a intitulat ”Dificil de manipulat: training despre importanța manipulării în siguranță” (Hard to Handle: the importance of safe moving and handling training). Susținută de Dr. Stephen Wanless (Conferențiar universitar Biomecanică Clinică și Prevenirea Leziunilor Musculo-scheletice, Director Clinic, Institutul pentru Postură, Mișcare și Manevrare, Universitatea din Birmingham, Facultatea de Științe ale Sănătății, Educației și Vieții) și de Kevin Hares (Asistent universitar, Universitatea din Birmingham, Institutul pentru Postură, Mișcare și Manevrare). Conform acestora, educarea specialiștilor în sănătate despre biomecanica corpului uman poate influența modul în care aceștia mențin principiile și pot reduce incidența vătămării spatelui. Profesia de îngrijire a sănătății indică rate ridicate de durere a zonei inferioare a spatelui, a gâtului și de umăr care au fost atribuite activităților de manevrare a pacientului. Din numărul estimat de persoane care suferă de o boală cauzată de condițiile de muncă, peste două sferturi dintre acestea suferă de o boală care le afectează îndeosebi spatele. Durerea de spate poate apărea în multe situații de muncă, dar este mai frecventă în sarcinile de lucru ce implică munca manuală grea. Angajatorilor li se cere să le ofere angajaților informații și training în ceea ce privește siguranța și sănătatea și, acolo unde este relevant, acest lucru ar trebui să fie suplimentat cu training specific despre prevenția și riscurile de vătămare provocate de mișcări și manevrarea pacienților.
A doua lucrare prezentată de colegii din Marea Britanie s-a intitulat ”Consolidarea profesiei de moașă în Regiunea europeană: rolul Centrului de Colaborare OMS pentru dezvoltarea profesiei de moașă” (Strengthening Midwifery in the European region: The Role of the WHO Collaborating Centre for Midwifery Development). Susținută de Profesor Dr. Billie Hunter, aceasta a prezentat rolul și scopul Centrului de Colaborare OMS și modul în care contribuie la misiunea OMS de îmbunătățire a sănătății mamei și copilului la nivel global. Obiectivul cheie este de a consolida educația și practicile de obstetrică-ginecologie în cele 53 de state membre ale regiunii europene OMS, unde obstetrica-ginecologia variază foarte mult în ceea ce privește pregătirea educațională, reglementarea profesională și diversitatea practicilor. Centrul se concentrează în mod deosebit asupra consolidării obstetricii – ginecologiei în Europa de Est, oferă consultanță și sfaturi tehnice și generează și diseminează dovezi care contribuie la evoluția și transformarea educației despre obstetrică-ginecologie în regiunea europeană OMS.
Tema conferinței a fost reflectată și susținută și printr-o serie de lucrări care au prezentat eforturile pe care profesioniștii din România, prezenți la conferință, le fac pentru implementarea standardelor de calitate și siguranță a pacientului în practica medicală.
Astfel, în cadrul conferinței, la secțiunea ”Leadership clinic – implementarea planului de îngrijire” au fost prezentate și dezbătute și subiecte precum „Organizarea și documentarea activităților de îngrijiri generale și specifice de sănătate. Elaborarea, implementarea și evaluarea Dosarului de îngrijire și a Planului de îngrijire” (susținută deDoina Carmen Mazilu), ”Corelarea elementelor standardizate ale Planului de îngrijire” (prezentată deMariana Zazu), ”Importanța instrumentelor de evaluare în procesul de îngrijire a pacientului” ( Viorica Nedelcu) sau ”Siguranţa pacientului în administrarea intravenoasă” (Mari Eleonora Ştefan, Novaintermed). Tot în cadrul acestei sesiuni au mai fost prezentate lucrările ”Particularități ale Planului de îngrijire la pacienții cu durere acută postoperatorie” (Doina Carmen Mazilu), ”Diagnostice de îngrijire la pacientul cu diabet zaharat„ (Marcela Vasilievici) și ”Evaluarea pacientului cu Colită ulcerativă” (Raluca Gabriela Iana).
O altă sesiune inclusă în program a fost ”Îmbătrânirea sănătoasă versus demență”, în cadrul căreia au fost prezentate lucrările ”Normal şi patologic în îmbătrânire – importanţa recunoaşterii simptomelor de debut ale tulburărilor neurocognitive” (Maria Moglan), ”Rolul asistentului medical în promovarea unui stil de viaţă sănătos” (Cornelia Dan, Medicover România), ”Ȋntre deficit şi fragilitate neurocognitivă la vȃrstnici” (Anna Marie Herghelegiu) și ”Arhitectura ca suport pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă în comunitate” (Mihaela Zamfir).
Din secțiunea ”Antibioticele – beneficiu versus risc” s-a remarcat tema ”Rezistența bacteriană la antibiotice – o amenințare care ne privește pe toți. Importanța utilizării judicioase a antibioticelor” (Prof.Dr. Gabriel Adrian Popescu), iar din secțiunea ”Prevenirea infecțiilor asociate actului medical” am reținut prezentările ”Activitatea specifică de prevenţie a infecţiilor asociate actului medical într-o clinică de obstetrică-ginecologie” (Dr. Sergiu Tasinschi), ”ATP – monitorizarea rapidă a igienei în unitățile de asistență medicală şi prevenirea infecțiilor” (Biotrend Plus SRL) și „În primul rând să nu faci rău – Igiena mâinilor, detaliul care poate face diferența”(Viorica Nedelcu).
O altă secțiune cu prezentări extrem de apreciate de participanți a fost cea cu tema ”Rolul moașei în promovarea sănătății mamei și copilului” în cadrul căreia s-au susținut următoarele lucrări: ”Sarcina la risc în România – Recunoașterea semnelor de alarmă și managementul cazurilor vulnerabile”(Dr. Cornelia Paraschiv), ”Managementul întrebărilor de după naştere” (Dr. Cornelia Preda, Bayer), ”Mame minore – Probleme majore” (Daniela Stan) și ”Școala părinților – proiect de bune practice” (Anca Bălăşoiu).
Aria prezentărilor referitoare la ”Rolul și importanța vaccinării” a inclus lucrări precum ”Actualizarea informațiilor echipei medicale în vederea consilierii pro-vaccinare” (Dr. Simona Magdalena Cioc), ”Reemergența bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare: mit sau realitate”(Dr. Carmen-Raluca Ghionaru), ”Vaccinarea copilului: beneficii, accidente, incidente, riscuri”(Viorica Dincă, Medicover România) și ”Conduita colposcopică în infecţia cu HPV”(Dr. Sorin Lucian Puia).
Tema ”Managementul durerii” a fost reprezentată în cadrul manifestării de prezentări precum ”Dreptul pacientului la cea mai bună calitate a vieţii pe parcursul actului medical prin managementul integrat al acuzelor dureroase- beneficii vs riscuri”( Dr Elena Copaciu), ”Eficiența managementului durerii postoperatorii la pacienții cu artroplastie de șold” (Alexandru Cristian Răileanu), iar subiectul ”Investigațiile paraclinice, de laborator, radiologie şi imagistică, explorări funcționale” a fost susținut printr-o lucrare de mare interes pentru cei prezenți în sală”Screening-ul în depistarea cancerului mamar” (Dr. Monica Aura Mănăilă).
Conferința s-a încheiat cu secțiunea ”Îngrijiri de sănătate clinice specifice”, care a inclus prezentările ”Calitatea vieții pacientului purtător de lentile de contact” (Luminiţa Burghelea ), ”Câmpul vizual – metodă esențială de diagnostic și monitorizare în afecțiunile nervului optic. Rolul asistentului medical” (Corina Cristescu), ”Tratamentul modern al ulcerațiilor cutanate cronice” (Mariana Stoicescu), ”Tulburările de procesare senzorială la copil: provocare în implementarea standardelor de calitate în practica medicală pentru asistentul medical din medicina școlară” (Tania Nicolaescu) și ”Siguranța pacienților în sala de operație și mediul perioperator” (Elena Gorgoneţu).
Cu o parte dintre autori am discutat, după conferință, pentru a înțelege mai bine cum și-au ales tema sau cum se raportează la subiectele prezentate, iar concluziile acestor interviuri le puteți găsi în secțiunea ”Interviu” a revistei noastre de luna aceasta sau în numărul următor.
