Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în acest moment, în lume, sunt 50 de milioane de oameni care suferă de diverse forme de demență. În fiecare an, până la 10 milioane de oameni dobândesc această condiție. OMS estimează și că 5-8% din populația în vârstă de peste 60 de ani suferă de demență.
Există multe forme de demență, în funcție de factorul cauzator. Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, în cazul persoanelor în vârstă. Alte forme includ demența cu corpi Lewy, demența vasculară sau demența fronto-temporală.
Demența vasculară apare în urma atacurilor vasculare cerebrale sau a altor condiții medicale care blochează alimentarea creierului cu sânge.
Demența cu corpi Lewy este rezultatul depunerilor anormale de proteine în creier, iar demența fronto-temporală apare în urma deteriorării lobilor frontal și temporal.
O persoană poate suferi de mai multe forme de demență, condiție numită demență mixtă.
Boala Alzheimer, precum și celelalte cauze ale demenței, duce la deteriorarea ireversibilă a creierului. În momentul de față, nu există niciun remediu pentru aceste condiții medicale neurodegenerative progresive.
Factori de risc – unul dintre factorii principali de risc pentru demență este vârsta. De fapt, până la 50% dintre persoanele de peste 85 de ani pot avea o formă sau alta de demență (de exemplu, circa 30% dintre persoanele de peste 85 de ani suferă de boala Alzheimer).
Simptomele tind să se înrăutățească pe măsură ce persoana înaintează în vârstă, dar este important să ne aducem aminte că demența nu este o parte normală a procesului îmbătrânirii. Demența poate apărea și la o vârstă mai mică, însă este mai comună în rândul adulților în vârstă.
Semnale de alarmă și simptome
În anumite cazuri, simptomele sunt greu de depistat deoarece ele sunt moderate. Totuși, în alte cazuri, ele sunt suficient de severe pentru a afecta viața de zi cu zi a persoanelor respective.
Simptomele diferă în funcție de regiunea din creier pe care o afectează demența, dar cele mai comune semne includ:
- Anxietate și neliniște
- Dispoziție proastă
- Detașare și dezinteres
- Repetarea acelorași întrebări
- Psihoză
- Tulburări de somn
Este posibil ca simptomele demenței să se manifeste la mulți ani după apariția bolii. Aceasta poate fi o mare problemă pentru diagnosticare și tratament, deoarece creierul poate fi deja afectat în mod semnificativ când se face în sfârșit diagnosticarea.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetătorii se concentrează pe descoperirea unor noi metode de depistare timpurie a bolii Alzheimer și a celorlalte forme ale demenței.
De exemplu, un studiu desfășurat recent în SUA și condus de Prof. Mc Ardle s-a concentrat pe boala Alzheimer și pe demența cu corpi Lewy. În ambele condiții, depozite de proteine toxice omoară neuronii, ceea ce duce la deteriorarea ireversibilă a creierului.
În boala Alzheimer, procesul de deteriorare începe în hipocampus, o regiune a creierului care este esențială pentru memorie. În cazul demenței cu corpi Lewy, deteriorarea afectează părți din creier care controlează mișcarea și anumite aspecte ale memoriei.
În studiul menționat mai sus au participat 110 persoane în vârstă de peste 60 de ani. Dintre aceștia, 29 aveau o dizabilitate cognitivă moderată și au avut rolul de grup de control. Dintre ceilalți, 36 aveau boala Alzheimer într-un stadiu precoce și 45 aveau demență cu corpi Lewy tot în stadiu precoce.
Persoanele cu dizabilitate cognitivă moderată manifestă o scădere evidentă și măsurabilă a memoriei și gândirii. Această condiție nu este o formă de demență, dar o precede, de multe ori.
Cercetătorii i-au invitat pe participanții la studiu să meargă cu o viteză normală pe o bandă care avea mii de senzori. Acești senzori le-au permis cercetătorilor să monitorizeze și analizeze tiparul de mers al fiecărei persoane.
Analiza acestor tipare de mers a indicat diferențe distincte în lungimea pașilor și cadența acestora la pacienții cu demență cu corpi Lewy față de cei cu boala Alzheimer. Cei cu boala Alzheimer și-au modificat foarte rar tiparul de mers. În contrast, cei cu demență cu corpi Lewy au manifestat în mod frecvent variații în lungimea pașilor și cadența acestora. Căderile au fost mai comune în cazul persoanelor cu demență cu corpi Lewy, deoarece ei aveau un tipar asimetric de mers, diferind de la piciorul drept la cel stâng atât ca lungime, cât și cadență.
Cercetătorii au descoperit că, analizând asimetria tiparului de mers, puteau prognoza cu o acuratețe de 60% care dintre participanții la studiu suferă de o anumită formă de demență dintre cele două studiate. Acesta a fost primul studiu care a putut raporta aceste rezultate.
Cercetătorii cred că rezultatele se datorează efectelor specifice ale fiecăreia dintre cele două forme de demență asupra creierului și proceselor cognitive. Ei au cerut să se mai facă asemenea studii pentru a se putea replica rezultatele pe grupe mai largi de subiecți, folosindu-se, de asemenea, și scanere cerebrale, biomarkeri și analiza rezultatelor post-mortem.
În cazul în care studii noi vor confirma descoperirile acestea, considerate de o mare parte a lumii medicale ca având valoare de pionerat, echipa de cercetători estimează că va putea dezvolta în maximum 5 ani un instrument de diagnosticare pentru folosire în practica clinică.
Astfel, tiparul de mers poate deveni un instrument util și necostisitor pe care clinicienii îl pot adăuga trusei de diagnostic pentru diferitele forme de demență.
Mulți cercetători cred că aceasta este o descoperire foarte importantă deoarece o diagnosticare mai precisă a formei respective a bolii le permite medicilor să se asigure că pacienții primesc tratamentul corect, îngrijirile potrivite și gestionarea optimă a formei de demență de care suferă, ceea ce va contribui la prelungirea speranței de viață și îmbunătățirea calității vieții pentru aceștia.
Mirela Mustață, redactor executiv eAsistent.ro
Adaptare după: www.medicalnewstoday.com (inclusiv foto 1)
Sursa foto 2: http://nigeriannewsdirect.com
