În Anul Internațional al Asistenților Medicali și Moașelor, ne dorim să vă prezentăm modele de organizare a profesiei în diverse țări europene. Vrem să vedem care este rolul profesiei de asistent medical în sistemul de sănătate, ce forțe o modelează, cum se poate intra în profesie și cum se poate construi o carieră.
Pentru acest număr al revistei, am ales modelele din Anglia și Germania.
Anglia este țara unde, începând cu 1850, Florence Nigthingale a pus bazele moderne ale profesiei de asistent medical. În 1860, Nightingale și-a cimentat amprenta pusă asupra acestei profesii prin deschiderea, la Londra, a primei școli de nursing. Pentru prima dată, asistenții medicali puteau fi pregătiți în folosirea unor proceduri standard de îngrijiri, ceea ce a marcat începutul reglementării îngrijirilor de sănătate.
Anglia a continuat să fie în avangarda dezvoltării profesiei de asistent medical și în ultimele decenii. Astfel, Consiliul Asistentelor și Moașelor promovează, de cel puțin un deceniu, studiile universitare și post universitare de nursing pentru creșterea standardelor proceselor de îngrijiri prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care sunt capabili: 1. să opereze mai independent și să dea dovadă de o capacitate mai mare de a lua decizii și a-și exercita discernământul profesional în mai multe contexte. 2.să evalueze și să aplice cu eficacitate îngrijiri bazate pe dovezi, folosind eficient resursele de care dispun. 3. să fie membri și, uneori, chiar lideri, în funcție de situație, ai echipelor medicale multi-disciplinare, unde lucrează cu colegi care au studii superioare. 4. să dea dovadă de viziune și leadership în promovarea și sprijinirea proceselor de reformă din sistem.
Rolurile de asistent medical licențiat care activează în domeniul nursing-ului avansat (“advanced nursing”) sunt din ce în ce mai prezente în sistemul de sănătate din Anglia și au căpătat proeminență în discuțiile legate de politicile de sănătate.
Consiliul Regal de Nursing definește asistenții medicali care dețin un asemenea rol drept “asistenți cu studii superioare care sunt capabili să ia decizii în mod autonom, să primească pacienți cu probleme nediferențiate și nediagnosticate, să îi trieze pentru diverși factori de risc și să identifice semnele timpurii ale unor condiții medicale, să declanșeze investigațiile medicale și să îi redirecționeze pe pacienți către alți furnizori de servicii de sănătate, în funcție de nevoi.
Există o din ce în ce mai largă recunoaștere a importanței acestor roluri în creșterea calității proceselor de îngrijire a pacienților, scăderea costurilor și facilitarea dezvoltării unor metode mai eficiente de a furniza îngrijiri centrate pe pacient.
În ultimii ani au apărut, de asemenea, roluri de consultant în nursing pentru îmbunătățirea structurii carierelor clinice din asistența medicală. Ca și în cazul nursing-ului avansat, principala caracteristică a acestor roluri este că asistenții medicali profesează cu un mare grad de autonomie, la un nivel avansat, cu o proporție semnificativă a rolului dedicat practicii clinice directe și educației pacienților, cercetării și activităților de management. Pentru aceste roluri de consultant în nursing, cerințele sunt de studii superioare la nivel de masterat sau chiar doctorat.
În contrast cu Anglia, evoluția profesiei de asistent medical a fost mai conservatoare în Germania. În primul rând, cerințele pentru nivelul de educație al asistenților nu au urmat evoluțiile din Anglia, Europa occidentală sau Statele Unite ale Americii. Principalele motive pentru această situație au fost legate de o lipsă de înțelegere, la nivel general, a beneficiilor potențiale pe care le aduce un corp al asistenților medicali mai bine educat pentru calitatea și eficiența actului medical, ceea ce a adus la o anumită opoziție din partea altor grupuri profesionale.
Cu toate acestea, asociațiile profesionale ale asistenților medicali au făcut lobby pentru “academizarea” cerințelor educaționale pentru intrarea în profesie și licențierea periodică și au făcut anumite progrese în această privință. Astfel, studiile superioare au devenit o a doua cale de accedere în profesie, în plus de pregătirea convențională, care are loc în școli vocaționale și e urmată de o parte de pregătire practică în spitale sau cabine medicale. Școlile vocaționale de nursing sunt, de obicei, asociate unor spitale și localizate în campusul spitalului, ceea ce facilitează desfășurarea pregătirii practice.
Ca urmare a presiunii asociațiilor profesionale ale asistenților medicali și cu ajutorul condițiilor propice create de procesul Bologna de reformă a învățământului superior, început în anul 2000, care a făcut ca acesta să devină mai incluziv și mai accesibil la nivel european, academizarea procesului de educație a asistenților medicali s-a accelerat în ultimii 10 ani. Astfel, dacă în 2010 existau 22 de universități în Germania care ofereau programe de nursing cu durata de 4-5 ani, în 2016 numărul acestora a crescut la 78 de universități care oferă, în plus de titlul profesional de asistent medical, și o diplomă de licență.
În același timp, în ambulatoriu, rolul asistenților medicali a crescut în complexitate, responsabilitate și autonomie. Astfel, ei îi asistă pe medici în desfășurarea investigației, tratamentului și consilierii pacienților, mai ales în ceea ce privește prevenția și furnizarea de informații către pacienți cu privire la controalele medicale sau adoptarea unui stil de viață sănătos.
Specializarea în nursing e posibilă pentru un număr limitat de domenii, ca de exemplu ATI sau psihiatrie, și este organizată ca un program part-time de doi ani, cu o parte teoretică de 720-1000 de ore. Există, de asemenea, din anii 1990, și cursuri universitare în știința nursing-ului sau managementul nursing-ului. Acestea le permit asistenților să obțină o calificare academică, care le permite să lucreze în institute de cercetare în nursing sau în scoli de nursing.
Până acum, academizarea educației asistenților medicali în Germania a produs un număr relativ mic de asistenți medicali cu studii universitare care operează în practica clinică, majoritatea alegând cariere în domenii legate indirect de îngrijirea pacienților, precum management sau învățământ. Din fericire, tot mai multe spitale au început să creeze roluri noi pentru asistenții medicali cu studii superioare, mergând în direcția nursing-ului avansat.
În acest sens, s-au adoptat diverse reglementări legislative legate de un model de realocare a unor sarcini de la medici către asistenții medicali, precum terapiile prin perfuzie, îngrijirea rănilor, terapia durerii sau îngrijirea pacienților cu diabet de tip 1 și 2, hipertensiune, răni cronice sau demență. Rămân totuși destule bariere legislative în privința mutării unui număr mai important de sarcini către asistenții medicali cu studii superioare.
O altă barieră pentru accelerarea transferului unor sarcini de la medici la asistenții medicali este deficitul de personal, care crește de la an la an. Acesta este accentuat de schimbările demografice, care înregistrează o proporție în creștere a populației vârstnice, ce duce la o creștere semnificativă a nevoii de îngrijiri profesionale și, deci, a cererii de asistenți medicali.
Astfel, în timp ce creșterea cererii pentru asistenți medicali pentru mediul spitalicesc este așteptată să crească cu 12% în următorii 20 de ani, cea pentru asistenți medicali pentru instituțiile de îngrijiri sau facilități rezidențiale pentru persoane vârstnice e așteptată să crească cu 48%.
Rolul asistenților medicali în procesul de furnizare de servicii de sănătate și îngrijiri se schimbă încet, dar sigur. Apar roluri noi, ca de exemplu, asistent pentru sănătatea familiei, iar alocarea de sarcini în cadrul binomului medic-asistent medical este regândită.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
Strengthening health systems through nursing: Evidence from 14 European countries – World Health Organization 2019 (acting as the host organization for, and secretariat of, the European Observatory on Health Systems and Policies)https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/326183/9789289051743-eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y
Denmark – Country case study on the integrated delivery of long-term care – World Health Organization, Regional Office for Europe
https://memoriesofnursing.uk/articles/a-brief-history-of-nursing-in-the-uk
https://www.nursco.com/history-nursing-evolved/
https://money.usnews.com/careers/best-jobs/nurse-practitioner (sursa foto)
