Putem face ceva mai mult decât să păstrăm distanța socială, pentru a preveni transmiterea virusului SARS CoV 2 și îmbolnăvirea?

covid19

Cheia e la noi și constă în răspunsul sistemului imunitar.  Iar pentru a avea un sistem imunitar sănătos, este esențial să adoptăm comportamente sănătoase, care fac bine întregului organism, inclusiv sistemului imunitar.

Aceste comportamente sănătoase includ: o alimentație bogată în fructe și legume, exercițiile fizice, menținerea unei greutăți normale, lăsatul de fumat, consumul de alcool în cantități moderate, evitarea infecțiilor prin menținerea unei igiene corespunzătoare, în primul rând a mâinilor, reducerea stresului și somnul sănătos și suficient.

Legat de alimentația sănătoasă, este important de știut că vitaminele A, C și D și mineralele, precum zincul, joacă un rol important în funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar.

Dacă dieta noastră este echilibrată, nu mai este nevoie să luăm suplimente cu vitamine și minerale.

Se știe că populațiile malnutrite sunt mai susceptibile la infecții și există dovezi și că deficiențele anumitor micronutrienți pot altera răspunsul sistemului imunitar. De exemplu, deficiența de zinc a fost legată de un răspuns inadecvat al sistemului imunitar al persoanelor în vârstă față de procesele inflamatorii din organism. De asemenea, există studii care sugerează că vitamina D activează celulele T care pot identifica și ataca celulele canceroase.

În cazul persoanelor în vârstă, vitamina D a fost legată de scăderea riscului infecțiilor respiratorii. Fibrele solubile declanșează în celulele sistemului imunitar răspunsul anti-inflamator, care ne ajută să ne vindecăm mai repede în cazul infecțiilor.

Probioticele pot contracara efectele adverse ale unui spectru larg de antibiotice prin modul în care țin sistemul imunitar pregătit să răspundă unor noi infecții. Uleiul de pește este și el legat de îmbunătățirea răspunsului sistemului imunitar.

Postul prelungit este asociat regenerării celulelor stem ale celulelor mai vechi și uzate ale sistemului imunitar.  În același timp, o dietă bogată în grăsimi și calorii generează o reacție a sistemului imunitar care este similară cu cea declanșată de o infecție bacteriană. Cercetătorii sugerează că o dietă nesănătoasă poate face ca sistemul imunitar să reacționeze mai agresiv chiar și la ceva vreme după trecerea la o dietă sănătoasă, ceea ce poate duce, în timp, la ateroscleroză și diabet.

La fel ca în cazul unei alimentații sănătoase, activitatea fizică constantă contribuie la menținerea unei bune stări generale de sănătate și, astfel, a unui sistem imunitar sănătos. Activitatea fizică facilitează buna circulație sanguină, ceea ce contribuie, la rândul său, la o bună funcționare a sistemului imunitar, deoarece celulele respective se deplasează ușor pentru a interveni unde este nevoie de ele.

Un studiu a arătat că doar 20 de minute pe zi de exerciții fizice moderate stimulează sistemul imunitar care, la rândul său, produce un răspuns celular anti-inflamator.

Un alt factor care întărește sistemul imunitar este expunerea la soare, care energizează celulele T ale sistemului imunitar implicate în combaterea infecțiilor. Mai concret, fasciculele albastre din lumina solară fac celulele T să se miște mai repede, ceea ce le ajută să ajungă mai repede la locul infecției.

Stresul cronic scade capacitatea de răspuns a sistemului imunitar, astfel încat orice reduce nivelul de stres poate ajuta la prevenirea infecțiilor și a altor condiții medicale. În această privință, anticiparea unui eveniment fericit sau amuzant crește nivelul de endorfine și alți hormoni care induc o stare de relaxare, scăzând astfel nivelul stresului la care este supus organismul.

Să te simți singur este, de asemenea, un factor de stres care poate afecta sistemul imunitar. Mecanismul prin care acționează este un nivel crescut de proteine care favorizează procesele inflamatorii din organism. În timp, acestea pot duce la apariția diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare, a bolii Alzheimer sau a artritei.

Un studiu recent desfășurat de o echipă de la Universitatea Tubingen din Germania și publicat în revista Journal of Experimental Medicine a determinat mecanismul care leagă somnul de funcționarea sistemului imunitar. Acesta este legat tot de funcționarea celulelor T, care se îmbunătățește în cazul unui somn bun noaptea, datorită unei activări mai bune a integrinelor. Acestea sunt proteine care permit celulelor T să-și “acosteze” țintele (patogenii) și să le atace.

Cercetătorii au notat că deocamdată se știu puține lucruri despre cum sunt activate integrinele de către celulele T. Ei au descoperit că există anumite molecule, printre care și hormonii adrenalină și noradrenalină, care au capacitatea să blocheze activarea integrinelor, ceea ce a împiedicat celulele T să-și poată ataca țintele. Nivelurile la care trebuie să se găsească în organism aceste molecule pentru a fi inhibată activarea integrinelor sunt observate în condiții patologice precum dezvoltarea celulelor canceroase, infectarea cu malarie, hipoxia sau stresul cronic.

Deoarece se știa că nivelul adrenalinei scade în timpul somnului, oamenii de știință au ales să studieze în detaliu acest fenomen legat de inhibarea activării integrinelor. Ei au prelevat mostre ale celulelor T de la voluntari care au dormit noaptea și le-au comparat cu mostre de celule T de la voluntari care nu au dormit. Analiza comparativă a acestor mostre a arătat că voluntarii care dormiseră au avut niveluri mai scăzute ale adrenalinei și celorlalte molecule inhibitoare și, astfel, niveluri mai ridicate ale activării integrinelor, ceea ce a făcut ca sistemul lor imunitar să funcționeze mai bine.

 

De ce este bine ca oamenii să poarte măști, pentru a încetini transmiterea SARS-CoV-2?

 

Foarte puține subiecte legate de pandemia de acum au stârnit atâtea dezbateri și schimbări de poziție precum cel al purtării măștilor de către public pentru a preveni răspândirea transmiterii SARS-CoV-2. De exemplu, la începutul pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii au recomandat publicului să evite folosirea măștilor, în caz că nu sunt în contact direct cu pacienți COVID-19 simptomatici, deoarece măștile acestea au stocuri limitate și o creștere rapidă și semnificativă a cererii va duce la probleme de disponibilitate pentru lucrătorii medicali.

Și totuși, la începutul lunii aprilie, CDC și-a schimbat poziția cu privire la purtarea măștilor. Instituția încurajează acum populația să poarte măști pentru a-și acoperi fața și nasul. Această schimbare de poziție se datorează unei înțelegeri mai bune a virusului SARS-CoV-2 și a mecanismelor de transmitere.

Acestea din urmă sunt, în momentul de față, subiectul unei discuții științifice vii. Ce este clar până acum este că virusul este purtat de particulele de mucus sau salivă care ies din tractul respirator al persoanelor infectate. Acestea pot fi eliminate în procesul normal al respirației sau, și mai frecvent, când persoana respectivă strănută sau tușește, caz în care particulele de mucus sau salivă sunt proiectate câțiva metri. În acest mod, ele pot atinge direct ochii, gura sau nasul unei alte persoane și astfel pot începe procesul de infectare a căilor respiratorii ale acelei persoane. Alternativ, aceste particule pot ateriza pe diverse suprafețe, unde virusul poate rămâne viu câteva ore sau chiar zile și de unde alte persoane se pot infecta prin atingerea ochilor sau gurii după ce au atins această suprafață.

Nu există niciun dubiu că măștile reprezintă o barieră împotriva transmiterii virusului, oprind particulele de mucus sau salivă să treacă de la persoanele infectate la persoanele neinfectate din apropiere.

OMS a recomandat ca măștile chirurgicale standard să facă parte din echipamentul protectiv personal (EPP) care trebuie purtat de medicii și asistenții care îngrijesc pacienți cu COVID-19 în clinici și spitale. Aceeași recomandare este făcută oricui îngrijește un pacient cu COVID-19 la domiciliu. În majoritatea cazurilor, aceste măști sunt suficiente, conform unei meta-analize făcută, pe 4 studii clinice randomizate, de către Dr. Mark Loeb de la McMaster University din Canada și publicată luna aceasta. Dr. Loeb nu a găsit diferențe semnificative între măștile chirurgicale și o variantă  mai sofisticată de măști, respiratoarele N95, în privința protecției pe care le-o oferă lucrătorilor medicali în fața infecțiilor virale transmise prin particulele de mucus sau salivă, inclusiv cele cauzate de coronavirusuri.

Acest studiu sugerează și că respiratoarele N95 (care sunt mai groase, mai rigide și create să formeze un “sigiliu” strâns în jurul nasului și al gurii) ar trebui păstrate pentru situații mai riscante. N95 înseamnă că ele blochează cel puțin 95% dintre particulele cu diametru mai mic de 0.3 microni.

Ele sunt, astfel, potrivite pentru situații în care amenințarea vine de la particule mai mici decât cele expirate, inclusiv cele care sunt generate când un pacient este intubat la terapie intensivă prin introducerea tubului unui ventilator adânc în traheea pacientului. Intubarea este o procedură invazivă și dă naștere la particule de tip aerosol (adică cu diametrul mai mic de 5 microni) care pot transmite virusul mai departe decât o pot face particulele de mucus sau salivă care sunt expirate în mod normal.

Deși nu este clar dacă SARS-CoV-2 poate fi transmis în acest mod prin aerosoli, lucrătorii medicali care efectuează această procedură trebuie să fie precauți, afirmă Lisa Brosseau, om de știință în domeniul protecției respirației și bolilor infecțioase la Universitatea Illinois din Chicago.

Poate părea de bun simț că purtarea măștilor în public ajută. De fapt, dovezile științifice în această privință nu sunt atât de clare, de aici și controversele de până acum.  Generalizarea pentru publicul larg a rezultatelor cercetărilor care arată că măștile și respiratoarele sunt utile pentru lucrătorii medicali nu se poate face cu ușurință. Un motiv este că medicii și asistenții sunt mai bine pregătiți decât publicul larg să le poarte și să le scoată corect. De exemplu, măștile chirurgicale nu mai protejează la fel de bine când se umezesc, astfel încât este nevoie să fie schimbate periodic de-a lungul unei zile. Lucrătorii medicali fac acest lucru în mod normal, pe când un membru al publicului larg s-ar putea să nu îl facă.

În legătură cu respiratoarele N95, este de notorietate faptul că acestea sunt dificil de pus în mod corect, astfel încât să sigileze corespunzător fața utilizatorului. Iar dacă acesta nu reușește să o pună corect, în foarte multe cazuri beneficiile purtării ei dispar – cum se întâmplă când atingem partea frontală a măștilor chirurgicale sau când o scoatem greșit, contaminându-ne mâinile.

În plus, după cum remarcă Susan Michie, un psiholog specializat în domeniul îngrijirii sănătății de la University College din Londra, oamenii neavizați care poartă măști pot dobândi un fals sentiment de siguranță și, astfel, pot acorda mai puțină atenție altor comportamente importante precum distanțarea socială și spălatul pe mâini.

Acestea fiind spuse, nu înseamnă că purtarea măștilor de către public este inutilă. O abordare pragmatică, în contextul de față, ar fi că ele sunt eficace ca bariere care îi împiedică pe cei care sunt infectați să răspândească virusul în aerul din jurul lor.  Ca urmare, având în vedere că o mare parte din transmiterea SARS-CoV-2 este suspectată a avea loc înainte ca persoana infectată să arate simptome, recomandarea ca noi toți să purtăm măști în public, indiferent dacă suntem simptomatici sau nu, este o modalitate bună de a opri lanțul transmiterilor.

Un studiu condus de Dr. Ben Cowling, epidemiolog la Universitatea din Hong Kong, publicat în revista Nature Medicine, sprijină abordarea de mai sus. Studiul a măsurat cantitatea de virus eliminată de pacienți infectați cu o varietate de virusuri respiratorii, inclusiv gripa, rinovirusul sau un coronavirus (însă nu SARS-CoV02), într-o jumătate de oră de tușit și strănutat. În cazul coronavirusului studiat, 30% dintre particulele și 40% dintre aerosolii expirați de pacienții care nu purtau o mască chirurgicală au conținut particule de virus. Când au purtat măști, acea proporție a scăzut la 0.

Rupert Beale, un biolog în domeniul bolilor infecțioase la Francis Crick Institute din Londra, a afirmat că studiul Dr. Cowling aduce dovezi clare în favoarea recomandării purtării măștilor de către publicul larg, dar Beale avertizează că această măsură nu trebuie folosită în mod singular. Ea trebuie să fie parte dintr-un pachet de măsuri cuprinzătoare, a căror eficacitate a fost deja dovedită, precum distanțarea socială și spălatul riguros al mâinilor.

Măsura purtării măștilor de către publicul larg e recomandată în țările unde sunt destule măști disponibile – conform OMS, “deficitul cronic de echipament personal protectiv (n.b. EPP) care există la nivel global este acum una dintre cele mai urgente amenințări la adresa abilității noastre colective de a salva vieți. Pentru a îi ajuta să ne salveze viețile, trebuie să le furnizăm lucrătorilor medicali protecția pe care o merită.”

Acest lucru înseamnă că, dacă vrem ca purtatul măștilor de către publicul larg să devină o măsură de introdus pe scară largă, fără ca acest lucru să creeze probleme și mai mari în aprovizionarea cu EPP pentru personalul medical, în țările unde există deficit, publicul ar trebui să-și faca singur aceste măști. De exemplu, un studiu din 2013 făcut de Public Health England (agenția de sănătate publică din Anglia) a arătat că o mască chirurgicală luată din comerț a filtrat 90% din particulele virusului din aerul expirat de participanții la studiu, un sac de aspirator – 86%, iar un tricou de bumbac 51% – cu remarca că este foarte important ca aceste măști făcute acasă să poată fi puse cât mai etanș, creând un “sigiliu” bun în jurul nasului și gurii.

Elaine Shuo Feng, epidemiolog la Universitatea Oxford, a publicat recent un comentariu în revista Lancet Respiratory Medicine prin care ea și colegii ei afirmă că ar fi rațional ca decidenții și oamenii de știință să recomande publicului să poarte măști când ies din casă, chiar dacă nu sunt simptomatici, pentru a preveni o eventuală transmitere potențial asimptomatică sau pre-simptomatică, în caz că sunt purtători ai virusului fără să știe. Alături de măști, spălarea mâinilor și distanțarea socială sunt cele mai importante măsuri pentru a preveni transmiterea virusului.

 

Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

 

Surse de documentare

Traducere si adaptare dupa “Disease transmission - Should the public wear masks to slow the spread of SARS-CoV-2?”, Science and technologyApr 11th 2020 edition, The Economist

https://www.medicalnewstoday.com/articles/324432

https://www.medicalnewstoday.com/articles/320721#Exercise-and-the-immune-system

Share This Post