Descoperiri importante aduse de cercetări recente asupra accidentelor vasculare, demenței și tulburărilor depresive

Timp aproximativ de lectură: 6 minute

Un studiu recent a identificat acei factori de risc care se suprapun în cazul acestor categorii de afecțiuni și care cresc riscul de a dezvolta aceste boli ale creierului. Mai precis, această nouă cercetare a identificat 17 factori care se conjugă și care afectează riscul de accident vascular cerebral, demență și depresie târzie, sugerând că o serie de modificări ale stilului de viață ar putea reduce simultan riscul celor trei afecțiuni.

Astfel, 60% din cazurile de accidente vasculare, 40 % din demențe și 35 % din cazurile de depresie la vârste mai mari ar putea fi prevenite sau încetinite prin controlul acestor factori de risc. Adesea, factorii de risc pentru aceste boli sunt interconectați, iar abordarea unuia – de exemplu, făcând mai multă mișcare prin plimbări de rutină – vă poate ajuta să abordați și alții, cum ar fi excesul de greutate și izolarea socială.

Studiul, care a analizat date din 59 meta-analize, a identificat șase factori care reduc semnificativ riscul de boli ale creierului:

Consumul redus până la moderat de alcool (consumul a una până la trei băuturi pe zi a avut un beneficiu mai mic decât consumul a mai puțin de o băutură pe zi).
Activitatea cognitivă, adică implicarea regulată în sarcini care stimulează mental, cum ar fi cititul sau realizarea de puzzle-uri.
O dietă bogată în legume, fructe, lactate, pește și nuci.
Niveluri moderate sau ridicate de activitate fizică.
Un sentiment de scop în viață.
O rețea socială extinsă.

Studiul a identificat, de asemenea, 13 caracteristici de sănătate și obiceiuri care vă fac mai predispus la demență, accident vascular cerebral sau depresie târzie:

Hipertensiunea arterială

De notat că un alt studiu, publicat recent în Nature Medicine, oferă dovezi suplimentare în acest sens. Astfel, într-un studiu randomizat de 34000 de pacienți în China, cercetătorii au constatat că pacienții care și-au redus semnificativ tensiunea arterială au fost cu 15% mai puțin susceptibili de a dezvolta demență decât cei care nu au făcut-o.

Indicele de masă corporală ridicat
Nivelul ridicat de zahăr în sânge
Colesterolul total ridicat
Simptomele depresive
O dietă bogată în carne roșie, băuturi îndulcite cu zahăr, dulciuri și sodiu
Pierderea auzului
Afecțiunile renale
Durerea, în special formele care interferează cu activitatea de zi cu zi
Tulburările de somn (de exemplu, insomnie sau calitate slabă a somnului) sau perioade de somn mai lungi de opt ore
O istorie de fumat
Singurătatea sau izolarea
Stresul general sau evenimente de viață stresante (conform celor raportate de subiecții studiului)

Studiul a analizat doar factorii de risc legați de două sau mai multe din cele trei afecțiuni și nu a dovedit că acești factori de risc cauzează în mod direct bolile. A arătat doar o asociere.

Important de notat că experții ne spun că momentul potrivit pentru a începe să facem schimbări în stilul de viață „nu este, în general, vârsta înaintată – este vârsta mijlocie”. Acest lucru poate preveni chiar și apariția timpurie a bolii.

O altă veste bună a fost adusă recent de cercetători, și anume că un simplu test ocular ar putea înlocui testele complexe și costisitoare de evaluare a riscului accidentelor vasculare cerebrale (prelevări de sânge, ecografii, RMN-uri). Analizând imaginile retiniene de la peste 45 000 de persoane, cercetătorii au identificat 29 de indicatori-cheie în vasele de sânge ale ochiului care semnalează riscul de accident vascular cerebral. Chiar și mici modificări ale acestor vase ar putea indica o creștere a riscului cu până la 19%. Descoperirea este deosebit de semnificativă deoarece retina este unul dintre puținele locuri din organism în care cercetătorii pot observa vasele de sânge direct și non-invaziv.

„Retina este de fapt o extensie a creierului”, a explicat Dr. Alexander Solomon, neuro-oftalmolog chirurg la Pacific Neuroscience Institute, California, Statele Unite ale Americii (SUA). Această legătură ajută la explicarea motivului pentru care modificările vaselor de sânge din ochi ar putea reflecta ceea ce se întâmplă în altă parte în interiorul craniului.

Trecând la un domeniu de boală ușor diferit, este important de remarcat un potențial progres major în ceea ce privește modul în care ar putea fi abordată eficace depresia rezistentă la medicamente. Bolile mintale rezistente la tratament afectează milioane de oameni din întreaga lume și aproximativ o treime dintre cei consultați de medici pentru depresie majoră, de exemplu, fac parte din această categorie. Pentru unii dintre acești pacienți, un consens care apare în rândul oamenilor de știință – susținut de dovezile obținute în urma anilor de cercetare asupra femeilor aflate la menopauză – sugerează că deficiențele hormonale ar putea fi cauza afecțiunilor lor.

Datele referitoare la femeile aflate la menopauză, în special cele din ultimii cinci ani, au arătat că acestea au avute simptome ameliorate ale depresiei și anxietății (și, prin urmare, au avut nevoie de mai puține antidepresive) datorită terapiei de substituție hormonală. Dovezile sugerează cu tărie că un grup mai larg de persoane – și în special bărbații și femeile de vârstă mijlocie – ar putea beneficia de tratamente hormonale similare. În primul rând, bărbații cu testosteron scăzut raportează adesea simptome precum depresie, iritabilitate și tulburări cognitive. Chiar dacă terapia de înlocuire a testosteronului nu face parte din setul standard de instrumente pentru tratarea depresiei la bărbați, unele dovezi sugerează că ar putea fi utilă – o meta-analiză a studiilor pe aproape 2 000 de bărbați în total, publicată în 2019, a arătat că testosteronul a fost asociată cu o reducere a simptomelor depresiei.

Relevant pentru femei, anul trecut, cercetătorii de la Universitatea Cardiff au publicat o analiză folosind date din UK Biobank, un organism de cercetare, a circa 130 000 de femei care au trecut prin menopauză și care nu au avut antecedente de tulburări psihiatrice. În timpul perimenopauzei, riscul de depresie majoră și de tulburare bipolară a crescut cu 30% și, respectiv, cu 112%, comparativ cu riscul de a dezvolta aceste boli în timpul anilor lor de reproducere mai tineri.

Grupul analizat în acest studiu a fost mic, de aceea este nevoie de mai multe cercetări, însă este o pistă promițătoare. Pacienții și medicii sunt încă puțin conștienți de problemele de sănătate mintală legate de schimbările hormonale atât la bărbați, cât și la femei. În încercarea de a diagnostica problemele de sănătate mintală, medicii își evaluează în mod obișnuit pacienții în funcție de factorii psihologici, sociali și de stilul de viață. Hormonii sunt rareori analizați. În timp ce la bărbați un test de sânge poate determina cu ușurință un nivel scăzut de testosteron, testarea hormonilor sexuali la femei este mult mai dificilă, deoarece nivelurile lor pot fluctua mult mai mult de la o zi la alta. În unele cazuri, gradul de sensibilitate al organismului la nivelul hormonilor poate fi mai important decât nivelul lor real. Această sensibilitate, la rândul său, poate depinde de modul în care funcționează celelalte sisteme corporale ale unei persoane, cum ar fi metabolismul și imunitatea. Somnul poate fi un alt factor determinant.

Legat de impactul somnului asupra sănătății noastre, un alt studiu recent care a ținut prima pagină a ziarelor este cel al Dr. Chen și al echipei sale. Dr. Chen a fost coautorul principal al unui studiu publicat recent în revista Health Data Science, care a legat 172 de boli diferite de modelele de somn deficitare. Dintre aceste boli, 92 aveau peste 20% din risc corelat cu un comportament de somn deficitar. Mai mult de 20% din riscul pentru 92 de boli legate de un somn prost. Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la peste 88 000 de adulți din baza de date UK Biobank pentru a măsura atât trăsăturile lor de somn, cât și diagnosticele de boală.

După o urmărire medie de 7 ani, cercetătorii au asociat 172 de boli cu modele de somn deficitare, inclusiv ore neregulate de culcare și ritmuri circadiene neregulate. Dintre acestea, riscul pentru 42 de boli a fost cel puțin dublat, inclusiv debilitatea fizică legată de vârstă, gangrenă, fibroză și ciroză hepatică. „Regularitatea (ritmul) somnului ar trebui să fie luată în considerare, altfel pot fi induse o serie de boli, chiar dacă durata somnului este adecvată„, a declarat Chen, „deoarece ritmul și durata somnului pot fi responsabile de diferite aspecte ale sănătății noastre„. Top of Form „Somnul a apărut ca un comportament modificabil important pentru îmbunătățirea sănătății și longevității„, a continuat Scharf. „Scopul este de a afla cum este legat somnul de diferite boli pentru a avea intervenții specifice. De exemplu, unele grupuri pot beneficia de o durată mai lungă a somnului. Altele pot beneficia de un program de somn mai regulat.”

Katie S. McCullar PhD, fellow la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School, a declarat pentru MNT că această cercetare întărește ideea că somnul nu este doar o stare pasivă, ci un proces vital care susține aproape fiecare aspect al sănătății și se adaugă la un număr tot mai mare de cercetări care demonstrează că somnul sănătos este unul dintre determinanții fundamentali ai sănătății. „Este încurajator să vedem mai multe dovezi științifice care leagă calitatea și durata somnului de bunăstarea fizică, mentală și emoțională. Datele oferă sprijin empiric pentru necesitatea de a integra mai bine sănătatea somnului în modelele de îngrijire preventivă și terapeutică„, a adăugat ea. „Din punct de vedere istoric, somnul a fost subevaluat atât în formarea clinică, cât și în inițiativele de sănătate publică„, a continuat ea. „Cercetarea continuă ne ajută să înțelegem mecanismele din spatele acestor conexiuni, permițându-ne să dezvoltăm intervenții mai eficiente și mai specifice pentru a preveni și trata bolile.”

O altă veste promițătoare a venit de la o prezentare foarte așteptată la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer 2025 din Toronto, Canada. O companie farmaceutică (Roche) a dezvăluit date din studiul Brainshuttle AD de fază Ib / IIa în curs de desfășurare. În secțiunea de extindere a dozei a studiului, 91% dintre pacienții (49 din 54) care au primit o doză mai mare din acest anticorp anti-amiloid, numit trontinemab, 3,6 mg/kg, au fost amiloid negativi pe o scanare PET după șapte luni de tratament, în timp ce 72% (39 de pacienți) au înregistrat o „eliminare profundă” a plăcilor, conform unei scale comune de măsurare a depozitelor de plăci.

De asemenea, s-a raportat că un participant la studiu, o femeie în vârstă de 78 de ani, a murit din cauza unei hemoragii cerebrale. Decesul ei a survenit după șase săptămâni de studiu. O scanare a creierului ei a arătat o acumulare anormală de fier numită sideroză superficială care este un factor de risc pentru ARIA, conform raportului publicat. Anomaliile imagistice legate de amiloid (ARIA), care semnifică leziuni sau umflături ale creierului, sunt un risc cunoscut al anticorpilor anti-amiloid. Patru din totalul de 149 de pacienți tratați cu trontinemab în toate dozele au prezentat ARIA.

Deși datele din acest studiu nu înseamnă o capacitate reală de a trata boala Alzheimer sau de a reduce simptomele, rezultatele sunt suficient de semnificative pentru a valida aceste noi abordări terapeutice, bazate pe anticorpi anti-amiloid, ale mai multor companii. Mecanismul de acțiune al trontinemab combină capacitatea unui anticorp de a lega amiloidul cu capacitatea de a lega un modul de navetă al receptorului transferrin, permițându-i să traverseze mai abil bariera hemato-encefalică și să pătrundă în creier. Datorită proprietăților sale unice, trontinemab ar putea debloca întregul potențial al anticorpilor monoclonali de modificare a bolii, penetrând eficient creierul și putând duce la încetinirea progresiei bolii.

În ansamblu, sunt vești încurajatoare pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea demenței, a accidentului vascular cerebral și a depresiei, care afectează sute de milioane de persoane din întreaga lume și al căror impact este de așteptat să se accelereze în următoarele decenii (de exemplu, se preconizează că numărul de persoane care vor trăi cu demență se va tripla până în 2050, față de aproximativ 57 de milioane în prezent, la nivel mondial).

Pentru Alzheimer, în special, care reprezintă una dintre cele mai mari provocări din domeniul sănătății în prezent, a cărei abordare necesită o detectare timpurie și o terapie eficientă, rezultatele bune obținute în studiul clinic al noului său anticorp pot aduce o descoperire mult așteptată. Combinarea noilor căi de tratament cu diagnosticele avansate poate permite o intervenție mai precoce și potențial mai eficientă.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

Descoperiri importante aduse de cercetări recente asupra accidentelor vasculare, demenței și tulburărilor depresive

Timp aproximativ de lectură: 6 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile