“Dacă Remdesivir se dovedește eficace în a reduce numărul de decese din cauza coronavirusului, nu ar trebui ca SUA să urmeze exemplul Suediei și să ridice restricțiile, izolându-i, în același timp, pe cei mai vulnerabili?  Această abordare ar putea să scurteze timpul și să reducă costurile de atingere a imunității colective, dacă găsirea unui vaccin nu se va putea realiza în curând.” (Bill Dunn -Denver, SUA)

Aceasta este o întrebare foarte bună, dar foarte complicată. Acum se desfășoară câteva studii care analizează eficacitatea Remdesivir și a altor medicamente. Ce trebuie să înțelegem este ce medicamente vor da rezultate și în ce situații, ce medicamente vor fi sigure (adică, fără efecte secundare) și eficace fie în prevenirea infecției, fie în a îi ajuta pe oameni să nu facă forme severe, fie în a-i ajuta pe oameni să nu moară. Trebuie să înțelegem ce medicamente funcționează pentru ce tipuri de populații (cei care suferă de forme ușoare, cei care dezvoltă forme grave foarte repede, persoanele în vârstă, persoane mai tinere). Ce sperăm să obținem în câteva luni, în urma acestor teste clinice, este un meniu de terapii pe care să le putem folosi pentru Covid-19.

Nu avem încă rezultatele tuturor acestor studii clinice, dar sunt mii de cercetători care lucrează la ele, în acest moment, pe tot globul. Am început și un studiu clinic numit “Testul Solidarității”, care, de asemenea, vizează Remdesivir, dar și un număr de alte terapii, care implică spitale din întreaga lume. Avem mai mult de 100 de țări care-și înscriu pacienți în acest studiu clinic, tocmai pentru a putea avea rezultatele mai repede. Avem acum 2500 de pacienți înscriși și suntem la câteva luni distanță de a avea răspunsuri în legătură cu care terapii sunt sigure și eficace.

 

Ce părere aveți despre întregul concept de “imunitate colectivă”? (Anderson Cooper, realizator CNN)

 

Încercăm să aflăm câte persoane au fost infectate până acum. Un mod de a afla acest lucru este prin depistarea infecțiilor active, prin testare – testul PCR. Cealaltă metodă este prin studiile sero-epidemiologice, adică identificarea nivelului de anticorpi al persoanelor, ceea ce indică infecții precedente. În momentul de față, însă, nu știm cu certitudine că acei anticorpi conferă imunitate. Ne așteptăm ca acest lucru să fie adevărat, adică ca persoanele care au fost infectate să fi avut un răspuns al sistemului imunitar. Nu știm cât durează această imunitate și cât de puternică este.

Ce am aflat până acum, din studiile sero-epidemiologice, este că o mică proporție de persoane par a avea anticorpi. Există studii în mai multe țări, dar care încă nu au fost evaluate critic (conform cerințelor procesului de cercetare științifică, ele fiind în faza de pre-publicare oficială), care arată că până la 10% din populația testată pare a avea anticorpi. Alte studii indică 15% sau chiar puțin mai mult, câteva dintre ele. Acest lucru înseamnă că marea majoritate a populației este încă susceptibilă infectării, deoarece nu are anticorpi. Aceasta înseamnă că virusul are încă o mare parte a populației drept posibilă țintă. Ca urmare, este foarte important să introducem și menținem tot timpul măsurile de distanțare fizică, de spălare a mâinilor.

Multe țări au adoptat lockdown-ul și restricțiile de circulație și nu numai, dar acestea nu sunt o soluție pe termen lung. Acestea nu pot avea drept scop decât de a oferi autorităților răgazul de a-și construi infrastructura de sănătate publică necesară să identifice contacții persoanelor infectate, să testeze, pentru a afla cine mai are virusul, să se asigure că unitățile medicale au spații în care persoanele infectate pot fi izolate cu adevărat, să ia măsuri prin care pot carantina contacții, să îi separe de familii. Ce am descoperit este că în anumite țări, de exemplu, China, la început, s-a impus ordinul ca persoanele infectate să stea acasă, dar acest lucru risca să aducă infecția în familii. Apoi autoritățile au realizat acest lucru și au hotărât să îi țină pe oameni în carantină în afara caselor și familiilor lor.

Este important ca, pe măsură ce aflăm mai multe despre acest virus, toți cei implicați să analizeze datele disponibile și să hotărască dacă măsurile pe care le-au adoptat funcționează sau nu și cum trebuie ele ajustate. Cum pot pune mai multă presiune pe anumite sisteme, pentru a le putea degreva pe altele. Va fi un proces iterativ din care va trebui să continuăm să învățăm. Și vom avea acest timp, căci suntem doar în luna a 5 a, iar acest virus va mai fi în preajma noastră… Trebuie să îi facem pe oameni să înțeleagă că va mai dura…

Măsurile de lockdown trebuie ridicate într-un ritm foarte încet și într-un mod foarte controlat. Dacă măsurile sunt ridicate prea repede, virusul își va accelera răspândirea, așa că noi va trebui să facem tot ce putem pentru a preveni acest lucru.

 

De ce este considerată contaminată partea din față a unei măști? De ce pot să ating hainele, dar nu și partea din față a măștii, de ce este ea considerată contaminată, iar restul hainelor nu sau nu atât de mult? (Annie Brown, California)

 

S-a constatat că multe dintre persoanele care poartă o mască își ating fața mult mai des.

În plus, se consideră că partea din față a unei măști poate fi contaminată deoarece se poate să fi fost în proximitatea unor persoane care ți se adresează frontal.

Și celelalte suprafețe pot fi contaminate, așa că este important să ne spălăm pe mâini după aceste atingeri.

 

Unde va “sta” virusul așteptând să provoace un al doilea val al pandemiei, la iarnă? (Melissa Carlson, SUA)

 

Virusurile nu pleacă nicaieri. De când părăsesc animalul gazdă, ele au nevoie de oameni pentru a se propaga, care este chiar obiectivul lor, de a se reproduce și transmite cât mai mult, la cât mai mulți oameni.

Multă lume afirmă că s-ar putea înregistra o nouă creștere a infectărilor în iarnă, dar nu știm dacă acest lucru e adevărat, nu știm dacă acest virus, încă nou și despre care încă mai avem multe de învățat, va fi ca gripa sezonieră. Tot ce știm acum este că, dacă luăm măsurile corespunzătoare, răspândirea virusului poate fi controlată și vice versa. Pot exista etape în care circulația virusului este încetinită, dar el este în oameni, chiar și în acele momente.

Tocmai de aceea trebuie să știm în fiecare moment cine este infectat, unde sunt aceste persoane, altfel, vom asista la o nouă explozie de cazuri.  Virusul nu pleacă nicăieri, noi suntem gazda lui, chiar și când răspândirea este încetinită foarte mult. Este foarte important să depistăm cât mai multe dintre cazurile existente, mai ales atunci când numărul de noi infectări scade (nota traducătorului – iar infrastructura de sănătate publică are o capacitate mai bună de a testa, fără presiunea extremă la care este supusă când cazurile active sunt în creștere).

 

Traducere de Mirela Mustață după: Anderson Cooper 360, CNN – https://edition.cnn.com/videos/health/2020/05/08/cnn-town-hall-anderson-cooper-sanjay-gupta-who-maria-van-kerhove-covid-questions-vpx.cnn