Una dintre provocările fără răspuns la a 73-a Adunare Generală a OMS ….deși toate statele participante au aplaudat eforturile personalului medical, acesta lucrează, aproape peste tot în lume, în condiții mai degrabă precare, fără a avea mijloacele materiale necesare (și nu numai cele pentru COVID-19), din cauza alocării insuficiente de fonduri.
Din cauza pandemiei de COVID-19, a 73-a Adunare Generală a OMS, prima care a avut loc virtual, a avut o agendă restrânsă, pentru a permite desfășurarea ei în 2 zile (18-19 mai 2020).
Adresându-se unei comunități virtuale, Dr. Tedros, Directorul General al OMS, și-a început discursul cu un omagiu adus asistenților medicali, moașelor și tuturor lucrătorilor medicali, care sunt în primele linii ale salvării vieților. Dr. Tedros a încheiat cu un puternic apel la solidaritate, subliniind: “Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de o lume mai sănătoasă. Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de o lume mai sigură. Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de o lume mai echitabilă. Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de un OMS mai puternic. Nu există un alt drum spre înainte decât cel făcut împreună”.
Câțiva șefi de state s-au adresat, de asemenea, Adunării, în lucrările ei de început. De exemplu, Emanuel Macron, Președintele Franței, a afirmat că “numai dacă ne alăturăm forțele vom învinge această pandemie. Avem nevoie de un OMS mai puternic și OMS suntem noi – statele membre”. Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, a remarcat că pandemia “a arătat că, practic, nicio țară nu a fost cruțată și că nicio țară nu poate rezolva această problemă singură. Trebuie să lucrăm împreună!”
Delegații au adoptat o rezoluție istorică în încercarea de a aduce toate statele împreună în lupta cu pandemia COVID-19. Co-sponsorizată de peste 130 de țări, rezoluția a fost adoptată pe bază de consens. Ea cere intensificarea eforturilor pentru controlul pandemiei și pentru asigurarea unui acces echitabil la tehnologiile și produsele esențiale în combaterea virusului. Se mai cere și o evaluare independentă și cuprinzătoare a răspunsului global, incluzând, dar nu limitându-se la, performanța OMS în această privință.
Leitmotivul acestei Adunări Generale a fost apelul la unitate globală, ca fiind cel mai puternic instrument pentru combaterea pandemiei. Rezoluția cu care s-au încheiat lucrările ei este o manifestare concretă a acestui apel și un plan de acțiune pentru atingerea acestui obiectiv vital.
Evenimentul văzut de o organizație a societății civile participantă la lucrări
Declarațiile organizațiilor societății civile au fost limitate de organizatori la nu mai mult de 300 de cuvinte și au trebuit să respecte și cerințele acestora de a nu conține elemente politice, ci de a prezenta, în schimb, elemente tehnice.
Medicus Mundi International, o rețea de NGO-uri de sănătate publică, cu relații oficiale cu OMS, a fost una dintre organizațiile neguvernamentale care a prezentat o declarație în timpul Adunării Generale în legătură cu elementele fundamentale care trebuie luate în calcul în timpul unei pandemii de o asemenea magnitudine.
Pentru Carlos Mediano, Președintele Medicus Mundi International, “polarizarea dintre China și Statele Unite în legătură cu managementul pandemiei s-a simțit pe tot parcursul Adunării și poate afecta în mod clar sistemul de guvernanță al sănătății publice la nivel global”.
Ca instituție multilaterală care coordonează sănătatea publică la nivel global, OMS a primit sprijin semnificativ de la majoritatea țărilor, care au recunoscut contribuția pe care a avut-o în controlul pandemiei. Dar a primit și critici și au fost exprimate semne de întrebare legate de modul în care a gestionat criza aceasta. Conform opiniei lui Mediano, Uniunea Europeană s-a poziționat pe o poziție intermediară între cele ale Chinei, care a susținut că totul a fost făcut bine, și Statele Unite ale Americii, care a susținut că s-au făcut multe greșeli critice. UE a fost forța motoare din spatele rezoluției adoptate de Adunarea Generală, unde s-a exprimat intenția de întărire a rolului OMS, deoarece este cea mai relevantă instituție de guvernanță a sănătății publice la nivel global. În același timp, rezoluția cere și o evaluare indepedentă a managementului crizei.
“Această evaluare este foarte necesară, dar se pare că este dificil de organizat din cauza acestei polarizări a pozițiilor, unde ambele părți par a avea deja răspunsul. Pentru ca această evaluare să aibă loc, va fi nevoie încă de la început de o poziție comună asupra câtorva aspecte”. Primul aspect este legat de obiectul evaluării – “dacă vrem o evaluare politică sau o evaluarea a politicilor: în primul caz, este vorba despre căutarea unor vinovați; în al doilea caz, este vorba despre căutarea unor zone care pot fi îmbunătățite. Cine va face evaluarea și când va avea loc sunt alte întrebări pe care nu le consider ușor de rezolvat”.
De asemenea, Mediano a fost surprins să vadă că, deși toate statele participante au aplaudat eforturile personalului medical, acesta lucrează, aproape peste tot în lume, în condiții mai degrabă precare, fără a avea mijloacele materiale necesare (și nu numai cele pentru COVID-19), de multe ori din cauza alocării insuficiente de fonduri. Există și un deficit de personal la nivel internațional, care ar putea atinge 18 milioane de lucrători medicali în 2030, așa că “ar fi fost mai relevant ca delegații să treacă de la aplauze la angajamente”, a declarat Mediano.
Acesta este surprins și de importanța relativ mică care a fost acordată unor aspecte pe care el le consideră relevante. Unul dintre ele este “managementul informației” și anume cum ia în calcul fiecare țară numărul de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19. Celălalt aspect e legat de așa zisă “infodemie”, o multitudine de dezinformări, câteodată generate de interese politice.
De asemenea, Mediano a subliniat și lipsa discuțiilor despre importanța participării populației în procesele de decizie. Cele mai vulnerabile populații au fost și sunt cele mai afectate de măsurile de combatere a pandemiei și acum nu există mecanisme ca aceste populații să prezinte în mod activ propuneri de îmbunătățire a acestor măsuri, ceea ce ar putea aduce beneficii întregii populații.
Mediano salută faptul că rezoluția adoptată exprimă în mod clar intenția ca mijloacele de diagnostic, prevenție sau terapeutice să fie considerate un bun global, accesibil tuturor, și ca toate acțiunile de răspuns pentru COVID-19 să urmărească întărirea sistemelor de sănătate și protecție socio-economică.
Țintirea determinanților socio-economici ai sănătății este esențială pentru îmbunătățirea sănătății la nivel global. Mediano consideră că “sănătatea locală, cu participarea activă a populației, și sănătatea globală trebuie să meargă mână în mână, ca vasele comunicante, astfel încât politicile macro să se bazeze pe experiențe locale și să ia în calcul dezideratul “nimeni nu este lăsat în urmă”, iar politicile la nivel local să aibă în vedere și implicatiile la nivel macro.”
Pentru ca acest lucru să fie posibil, Mediano subliniază că “avem nevoie de instituții multilaterale, ca OMS, puternice, care pot să coordoneze eficace și transparent sănătatea publică la nivel global, un sistem în care societatea civilă joacă un rol important pentru ca aceste politici să fie făcute cu participarea oamenilor, în plus de faptul că sunt făcute pentru oameni…”
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
https://www.who.int/about/governance/world-health-assembly/seventy-third-world-health-assembly
