Cazurile COVID-19 severe au, în mod frecvent, două faze, ne explică Dr. Desruisseaux, profesor asociat de medicină internă la Yale University School of Medicine.
De obicei, manifestările bolii dispar în câteva zile deoarece sistemul imunitar dezvoltă un răspuns adecvat și neutralizează virusul.
Totuși, în anumite cazuri, mai ales în rândul celor de peste 65 de ani și celor cu co-morbidități, dar câteodată și în rândul adulților sănătoși și chiar al copiilor, apare o a doua fază. Ea este cauzată de reacția disproporționată a sistemului imunitar, care duce la o inflamație masivă a câtorva organe, într-un moment în care boala virală pare a fi sub control.
Infecția cu coronavirsul SARS-CoV-2 începe, în principal, în gât și, pentru mulți, nici nu merge mai departe. În alte cazuri, virusul pătrunde adânc în plămâni. Plămânii conțin multe celule care au receptori pentru SARS-CoV-2, însemnând că virusul poate pătrunde ușor în aceste celule, deturnându-le mașinăria genetică pentru a se reproduce. Acest proces afectează sau chiar distruge celulele pulmonare și declanșează răspunsul imunitar masiv, ceea ce duce, adeseori, la spitalizare.
O altă posibilitate este ca virusul, împachetat în mucus, să alunece din gât în stomac. De acolo, se poate răspândi oriunde prin intermediul sistemului digestiv, inclusiv în fluxul sanguin. Receptorii pentru SARS-CoV-2 se găsesc și în vasele de sânge, în intestine și în terminațiile nervoase, ceea ce poate reprezenta o posibilă explicație a impactului pe care acest virus îl are în atâtea părți ale corpului.
Febra și durerile de cap pot fi simptomele multor boli și sunt simptome importante și pentru COVID-19. În plus, mai mulți oameni au mers la spital într-o stare de confuzie sau dezorientare, câteodată cu febră și dureri de cap, câteodată nu, fiind apoi diagnosticați cu COVID-19.
Conform unui studiu care a inclus aproape 56 000 de cazuri confirmate în laborator, studiu citat într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, simptomul cel mai frecvent, prezent la 88% dintre cazurile studiate, a fost febra.
Urmează: 1. tusea uscată (68%); 2. oboseala (38%); 3. apariția mucusului (33%); 4. insuficiența respiratorie (19%); 5. durerea musculară sau articulară; (15%); 6. durerea în gât (14%); 7. durerile de cap (14%); 8. frisoanele (11%); 9. greața sau vomitatul (5%) și 10. congestia nazală (5%).
Într-un alt studiu, scanurile cerebrale au arătat o inflamare a creierului la un pacient COVID-19, o condiție despre care se știe că poate duce la alterări ale stării mintale normale. Un studiu implicând 214 de pacienți COVID-19 a arătat că 36.4% au avut simptome neurologice, inclusiv amețeală, dureri de cap sau crize de apoplexie. Nu este încă confirmat dacă coronavirusul chiar infectează creierul sau dacă simptomele cerebrale apar ca urmare a impactului virusului asupra plămânilor, ceea ce poate afecta alimentarea cu oxigen a creierului.
Când oamenii infectați cu COVID-19 dezvoltă simptomul clasic al dificultății în respirație, aceasta este din cauza infectării plămânilor și a reacției sistemului imunitar. Majoritatea pacienților se recuperează. Dar dacă infecția persistă, sistemul imunitar poate răspunde în mod disporporționat, eliberând o mare de proteine inflamatorii, numite citokine, care contribuie la moartea celulară și pot duce la sindromul acut de insuficiență respiratorie.
Când izbucnește furtuna de citokine, țesutul pulmonar poate fi afectat în mod ireversibil și plămânii se pot umple cu fluid, ceea ce duce la moartea pacienților în multe cazuri. Furtuna de citokine duce și la o supra-încărcare cu celule albe, care încep să atace celule sănătoase, conform unui studiu recent publicat pe 13 mai în revista Frontiers in Public Health.
Această supra-reacție a sistemului imunitar cauzează supra-inflamația țesuturilor, ceea ce afectează și alte părți ale organismului – vasele de sânge, tensiunea arterială sau saturația de oxigen din sânge.
Unii dintre cei infectați cu COVID-19 dezvoltă niveluri periculos de joase ale saturației de oxigen din sânge, chiar dacă, la început, nu se simt deosebit de rău, plângându-se de simptome moderate asemănătoare cu ale gripei și de o ușoară insuficiență respiratorie sau doar oboseală. Această condiție a fost numită “hipoxia tăcută” și se aseamănă cu saturația scăzută de oxigen care se resimte la altitudini mari. Aceste persoane se află deja într-o condiție critică, deși nu o realizează, deoarece saturația scăzută de oxigen poate duce rapid la probleme serioase de respirație și la vătămarea organelor.
Oamenii de știință nu știu încă ce se întâmplă, dar mulți medici numesc această condiție – pneumonia COVID. Autopsia unui număr mic de persoane care au murit de COVID a arătat că, din cauza acumulării de fluide, plămânii cântăreau deosebit de mult, de 2-4 ori mai mult.
De curând, medicii au descoperit că virusul atacă și sistemul sanguin, vătămând vasele de sânge. Într-un studiu, 31% dintre pacienții de la terapie intensivă din cauza pneumoniei COVID, aveau și cheaguri de sânge. Aceste cheaguri, pe care organismul le produce în efortul de a opri sângerarea, se pot rupe și pot călători până la plămâni sau pot bloca fluxul de sânge către creier, cauzând un atac vascular. Și mai grav, se pare că efectul anti-coagulantelor nu este asigurat în cazul pacienților COVID, ceea ce face ca pacienți tineri să moară din cauza unui atac vascular.
Prezența cheagurilor de sânge poate fi depistată pe baza nivelului de fragmente de proteină (D-dimer) care se desprind din cheag. Medicii au observat la mulți pacienți COVID niveluri crescute de D-dimer, precum și cheaguri mari, dar și mici, care pot afecta inima, plămânii, rinichii și alte organe.
La sfârșit de aprilie și început de mai, s-au raportat potențiale simptome noi, în cazul copiiilor, ceea ce a dus la câteva decese. Câteva dintre aceste cazuri au putut fi legate de COVID, altele nu. Simptomele sindromului pediatric inflamator multi-sistem, cum au fost numite aceste simptome, seamănă cu un sindrom nelegat numit Boala Kawasaki, care este o cauză majoră de decese din cauze cardiovasculare, la copii. Ambele condiții au în comun febra crescută, erupțiile pe piele, buzele crăpate și ochii injectați. Majoritatea specialiștilor cred că aceste simptome sunt cauzate de o reacție deosebit de puternică a sistemului imunitar în cazul COVID, la fel ca în cazul Bolii Kawasaki.
Lipsa mirosului, numita anosmia, poate fi cauzată de răceala obișnuită, când congestia umple cu mucus nasul și pasajele nazele. Alte boli pot duce și ele la anosmie, când nervii olfactivi care se găsesc în partea de sus a cavității nazale sunt deteriorați. COVID-19 poate avea, de asemenea, anosmia ca simptom. Epiteliul olfactiv, un strat de piele care conține neuronii care detectează mirosurile, are și el, precum plămânii sau vasele de sânge, celule receptor pentru SARS-CoV-2.
Un alt simptom relativ bizar al COVID-19 este ischemia degetelor de la mâini sau picioare, o scădere a fluxului sanguin care cauzează leziuni roșii sau vineții la extremitățile degetelor. Numită “deget COVID”, această condiție medicală poate fi dureroasă și, dacă nu este tratată, poate duce la moartea țesutului. Condiția afectează, în principal, persoanele mai tinere, care pot avea mai puține dintre celalalte simptome sau chiar deloc. Ca în cazul anosmiei, degetul COVID tinde să se vindece fără complicații pe termen lung, dar ambele sunt semne că cineva poate avea COVID și poate fi contagios, chiar dacă nu are alte simptome. Cercetătorii nu au avut încă timpul necesar să investigheze care sunt cauzele din spatele acestor simptome, dar se pare că este vorba despre deteriorarea funcționării vaselor mici de sânge.
Ca orice infecție a tractului respirator superior, inclusiv a gripei și răcelilor, COVID-19 poate cauza iritarea membranei care acoperă ochiul, o condiție cunoscută drept conjunctivită.
După cum vedem, COVID-19 poate ataca aproape orice parte a organismului, cu consecințe care pot fi devastatoare, cauzând o paletă amețitor de largă de simptome, ce variază de la unele ușoare la cele fatale.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
