În fiecare an, aceasta este ziua în care, la nivel mondial, comunitatea medicală marchează un moment de conștientizare a problematicii din domeniu și de mobilizare în sprijinul sănătății mintale. Cu acest prilej, munca profesioniștilor din sănătatea mintală este celebrată, iar subiectul acesta și, mai ales, eforturile lor devin mai vizibile.

Dincolo de provocările mari ale domeniului pe care le-am mai prezentat în paginile noastre cu prilejul acestei zile, există și unele mai puțin cunoscute, pe care vrem să le lansăm.

Primul este psihiatria nutrițională, iar cel de-al doilea, stresul extrem provocat de evenimente precum actuala pandemie.

Dar ce înseamnă, de fapt, psihiatria nutrițională? Fiecare dintre noi putem face un experiment simplu: monitorizați zilnic, dar și în ziua următoare, cum vă simțiți atunci când mâncați diferite alimente. Mențineți o dietă ”curată”, adică, fără alimente procesate și zahăr, timp de două până la trei săptămâni. Notați zilnic cum vă simțiți. Apoi, introduceți încet alimentele procesate înapoi în dietă, unul câte unul, și vedeți cum vă simțiți. Veți observa cât de bine vă veți simți, atât fizic, cât și emoțional, atât timp cât dieta nu conține alimente care stimulează procesele inflamatorii în organism.

health.harvard.edu

 

Care este, de fapt, explicația?  Gândiți-vă la creierul nostru care este mereu pe modul ”pornit”, chiar și în timp ce dormim. El are grijă de gândurile și mișcările noastre, de respirație și de bătăile inimii, ca și de simțurile noastre, funcționând din greu, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Pentru a face față acestui efort, creierul are nevoie să fie alimentat constant. ”Combustibilul” pe care-l consumă este cel care face diferența, iar acest combustibil provine din alimentele pe care le consumăm.

Simplu spus, ceea ce mâncăm afectează direct structura și funcția creierului și, în cele din urmă, starea noastră de spirit. Ca în cazul unei mașini de lux, creierul funcționează cel mai bine atunci când primește doar combustibil premium. Consumul de alimente de înaltă calitate care conțin multe vitamine, minerale și antioxidanți hrănește creierul și îl protejează de stresul oxidativ generat de radicalii liberi, care poate deteriora celulele.

Mașina noastră de lux, creierul, se poate deteriora dacă primește orice altceva decât combustibilul premium. Dacă un combustibil inferior, precum ceea ce se obține din alimentele procesate sau rafinate, ajunge la creier, acesta are o capacitate redusă de a scăpa de ele. Dietele bogate în zaharuri rafinate, de exemplu, sunt dăunătoare creierului. Mai multe studii au demonstrat existența unei corelații între o dietă bogată în zaharuri rafinate și afectarea funcției creierului – și chiar o înrăutățire a simptomelor tulburărilor de dispoziție, cum ar fi depresia.

Și este ușor de explicat. Dacă creierul este lipsit de nutriție de calitate sau dacă radicalii liberi circulă în zona cerebrală, contribuind la deteriorarea țesutului creierului, consecințele nu se lasă așteptate. Este oarecum surprinzător că, timp de mulți ani, lumea medicală nu a acceptat pe deplin legătura dintre nutriție și dispoziția noastră.

Astăzi, din fericire, specialitatea psihiatriei nutriționale, care este în plină expansiune, descoperă că sunt multe consecințe și corelații nu numai dintre ce mănânci și cum te simți și comporți, ci și unele care indică importanța bacteriilor pe care le avem în intestin.

 

Cum influențează alimentele consumate modul în care te simți

 

Serotonina este un neurotransmițător care contribuie la reglementarea somnului și apetitului, controlul dispoziției și inhibarea durerii. Deoarece aproximativ 95% din serotonină este produsă în tractul gastro-intestinal, iar acesta este căptușit cu o sută de milioane de terminații nervoase, este clar că sistemul digestiv nu joacă un rol doar în digestie, ci și în ghidarea emoțiilor.

Mai mult, funcția acestor neuroni din tractul gastro-intestinal, inclusiv producția neurotransmițătorilor precum serotonina, este influențată în mod semnificativ de miliardele de bacterii “bune” care compun microbiomul intestinal.  Aceste bacterii joacă un rol esențial în menținerea sănătății. Ele protejează interiorul intestinului, reprezentând o barieră împotriva toxinelor și bacteriilor “rele”; limitează inflamația; îmbunătățesc absorbția nutrienților din alimentație și activează căile neurale care leagă intestinul de creier.

Studii numeroase au comparat dietele tradiționale, precum dieta mediteraneeană sau cea japoneză, cu o dietă occidentală tipică și au arătat că riscul depresiei este cu 25%-35% mai redus în cazul celor care au o dietă tradițională. Oamenii de știință explică această diferență prin cantitatea crescută de legume, fructe, cereale integrate, pește și fructe de mare și cantitatea redusă de carne roșie și lactate din dieta mediteraneeană.  De asemenea, aceasta are o cantitate extrem de redusă de alimente procesate și zaharuri rafinate, care sunt elemente de bază ale dietei occidentale. În plus, multe dintre alimentele neprocesate din dieta mediteraneeana sunt fermentate și acționează, deci, ca probiotice naturale.

 

Stresul pandemic are efecte reale

 

Dincolo de alimentație, stresul ne poate produce probleme gastro-intestinale, din cauza legăturii dintre intestin și creier. De când a început pandemia, COVID-19 a demonstrat că poate provoca probleme practic fiecărei părți a corpului, chiar și pentru cei care nu au virusul.  Programele de somn sunt date peste cap, oamenii visează ciudat, corpul doare în zone care nu dureau înainte. Experții din domeniul gastro-intestinal spun că și stomacul multora este dat peste cap.

“În clinica în care lucrez, am văzut un număr în creștere de persoane care au venit plângându-se de un nivel crescut de stres și de înrăutățirea stării stomacului de când a început pandemia”, spune Dr. Ziad Gellad, profesor asociat de medicină la Universitatea Duke din SUA.  Experții consideră că această evoluție era de așteptat.

Stresul are deseori manifestări gastro-intestinale, spune Dr. Gellad. Similar cu creierul, intestinul are o rețea sofisticată de neuroni interconectați, motiv pentru care acestuia i se și spune “al doilea creier”. Intestinul și creierul sunt legate prin nervul vag – o cale de comunicare cu dublu sens dintre sistemul nervos central și cel enteric. Acesta este mecanismul prin care tulburările psihologice pot cauza disfuncționalități gastro-intestinale.

Ca să folosim un exemplu prozaic, oricine a simțit fluturi în stomac înainte de a vorbi în public a trecut prin experiența în care creierul a influențat intestinul.

Stresul pandemic poate provoca stări și simptome similare, inclusiv:

• Spasme și contracții anormale care cauzează constipație, diaree sau disconfort abdominal.
• Aciditate gastrică crescută.
• Schimbare a cantității de alimente consumate (fie mâncatul în exces, fie insuficient), care poate duce la schimbări ale microbiomului intestinal, cauzând balonare.
• Dereglarea proceselor digestive, ce duce la greață sau vomitat.
• Dereglarea metabolismului sau a absorbției nutrienților, care poate duce la creșterea producției de gaze intestinale.

Schimbările bruște ale stilului de viață, precum trecerea la tele-muncă și la o rutină mai sedentară, pot contribui și ele la apariția unor simptome din panoplia de mai sus sau la înrăutățirea unor condiții gastro-intestinale pre-existente.

În această perioadă de pandemie, dominată de stresul adus de starea de pericol iminent, organismul poate intra într-o stare de “luptă sau fugi”, ceea ce face ca organismul să redirecționeze parte din energie și din fluxul sanguin de la procesele digestive spre pregătirea organismul pentru a face față pericolului. Iar această reacție a organismului poate cauza tulburări ale tractului gastro-intestinal, deoarece procese precum digestia sunt mai puțin prioritare. De asemenea, stresul poate produce schimbări în preferințele alimentare ale oamenilor înspre alimentele mai grase și bogate în zahăr.

Pentru a combate stresul și efectele acestuia asupra funcției gastro-intestinale, experții recomandă găsirea unor modalități sănătoase de a gestiona stresul, precum meditația, practicarea mindfulness-ului (prezența conștientă) sau exercițiile fizice regulate. Aceste tehnici pot ajuta la stabilizarea activității nervului vag și recentrarea sensibilității intestinului.

Pe măsură ce înțelegem mai bine această relație dintre intestin și creier, vom avea o capacitate mai bună de a dezvolta terapii pentru a îmbunătăți modul în care ne simțim, spune Dr. Gellad. Recunoașterea modului în care această conexiune afectează organismul va permite oamenilor de știință să țintească simptomele gastro-intestinale prin intervenții psihologice și să exploreze tratamente noi pentru bolile asociate.

 

Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

 

Surse de documentare:

https://www.who.int/campaigns/world-mental-health-day

https://www.health.harvard.edu/blog/nutritional-psychiatry-your-brain-on-food-201511168626?utm_content=buffer3c8a1&utm_medium=social&utm_source=twitter&utm_campaign=buffer

https://elemental.medium.com/pandemic-nausea-is-real-29d70ac0ce8e