La finalul Anului Asistenților Medicali și al Moașelor, aflat sub semnul pandemiei de COVID-19, putem spune că am primit cu toții o lecție:  Singurul răspuns viabil la marile provocări de sănătate publică este un sistem medical construit de oameni, pentru și împreună cu oamenii.

Se termină zilele acestea un an care nu are egal în istoria noastră recentă. Am trăit o experiență pe care puțini o anticipam la începutul lui, atunci când ne bucuram de recunoașterea conferită asistenților medicali și moașelor din întreaga lume de Organizația Mondială a Sănătății și de International Council of Nurses, care dedicau acestora anul 2020.

În ianuarie, când primele semne de alertă cu privire la pandemie apăreau, lumea încă nu își imagina că vom ajunge la final de an la aproape 80 de milioane de infectări la nivel mondial și peste 1,6 milioane de decese, dintre care în România aproape 600.000 de infectări și peste 14.000 de decese.

Dincolo de presiunea imensă pe care această pandemie a pus-o pe sistemele de sănătate din întreaga lume, ea a demonstrat fără echivoc faptul că în fața unei astfel de provocări niciun sistem de sănătate nu este invulnerabil, oricât de solid ar fi construit, dacă nu este gândit în primul rând să protejeze sănătatea populației, bazat pe un parteneriat cu societatea, în care fiecare dintre noi acționăm responsabil pentru protejarea propriei sănătăți și a celorlalți.

La început, profesioniștii din sănătate s-au luptat cu un inamic invizibil, puțin cunoscut, dar extrem de periculos. Lipseau multe: materiale de protecție, dezinfectanți, informații despre virus și efectele lui, scheme de tratament. Erau tranșee invizibile în care principala armă părea voința oamenilor de știință de a descoperi cu ce ne confruntăm, a personalului medical de a trata, îngriji cu orice preț pe cei care se îmbolnăveau, în timp ce specialiștii în sănătate publică și liderii politici încercau să vină cu măsuri care să limiteze răspândirea și să convingă populația că prevenția este cea mai bună soluție.

Treptat, provocările începutului au fost depășite în sistemul medical: au fost furnizate materialele de protecție necesare, s-au adaptat proceduri, s-a făcut instruire pentru folosirea echipamentului de protecție care a permis limitarea îmbolnăvirilor personalului. În plus, s-au găsit scheme de tratament mai eficiente.

La nivelul populației, marea provocare a reprezentat-o asumarea deplină a regulilor de protecție individuală și colectivă. Ea s-a manifestat pe fondul limitărilor care au avut efect în plan social și economic pentru populația din întreaga lume. În plus, de cele mai multe ori, și-a spus cuvântul deficitul de încredere în autorități și sistemele de sănătate, dar și ceea ce în literatura de specialitate numim ”low health literacy” sau slaba educație cu privire la sănătate. Aceasta a crescut foarte mult presiunea, în special asupra spitalelor de linie întâi, a spitalelor de suport și asupra medicinei de urgență. Similar cu ceea ce se întâmplă în multe țări din lume, sistemul de sănătate din România se află acum sub o presiune crescută care se apropie de limită.

Așa cum personalul medical a făcut dovada profesionalismului său în acest an, și cercetarea medicală a reușit, cu finanțare adecvată și sprijin global, un succes fără precedent, realizarea în timp record a unor vaccinuri împotriva noului coronavirus.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de aceste vaccinuri în aceleași condiții și la fel de repede ca oricare alt stat din comunitatea europeană.

În luna decembrie eroii din linia întâi din spitalele din țara noastră vor primi și ei această protecție, în același timp cu colegii lor din Italia, Franța, Spania, Germania sau alte țări europene greu încercate de pandemie. Nu există nicio diferență, iar vaccinurile sunt aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente în baza unei foi de parcurs care vorbește despre ”accesul egal al tuturor țărilor UE la o serie de doze, în raport cu dimensiunea populației lor”.

https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/covid-19-vaccines/

De acum, pentru anul 2021, provocarea o va reprezenta oferirea de informații corecte și complete, pentru a nu înregistra un eșec al campaniei de vaccinare în România. Aceasta este încă o bătălie în care personalul medical (care reprezintă cea mai avizată voce) se poate angaja alături de oamenii de știință și alți specialiști de sănătate publică.

Într-un efort de neuitare a tuturor bătăliilor purtate de membrii noștri în acest an, organizația OAMGMAMR filiala București a organizat în decembrie cea de-a 11 ediție a conferinței sale anuale.

Cu prilejul ei, vă propuneam și revin încă o dată cu această provocare: fie ca munca noastră și zbaterile din acest an să aibă efecte pe termen lung.  Fie ca lecțiile învățate să se vadă într-un sistem medical construit de oameni, pentru și împreună cu oamenii.

Nu în ultimul rând, vă invit, ca de fiecare dată, să citiți numărul de luna decembrie al revistei eAsistent. El vă aduce subiecte extrem de actuale despre evenimentele medicale ale lunii, o istorie a vaccinurilor, dar și un interviu cu unul dintre specialiștii implicați în realizarea vaccinului Moderna. În plus, veți afla noutăți despre etiologia cancerului și implicațiile terapeutice, despre demență și schimbările comportamentale care pot ajuta și trei noutăți editoriale interesante.

Deși va fi cu totul neobișnuită, pentru că trecerea într-un nou an se apropie, urez tuturor celor care ne citesc, celor care au participat la evenimentele noastre și tuturor membrilor noștri, adică celor care sunt ”luptători” ai acestei profesii, se dăruiesc și oferă îngrijire pacienților sau comunităților lor de practică, multă forță, sănătate, mândrie profesională și recunoaștere pentru eforturile de care dați dovadă

La mulți ani!

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București