În lume, cancerul este una dintre principalele cauze de deces. Rata sa de incidență este influențată de genetică și sănătatea personală, dar și de cauzele de mediu.
Țara cu cea mai scăzută rată a mortalității prin cancer din lume este India, situație pusă pe seama importanței pe care medicii de aici o dau depistării precoce și cercetării. În aceeași zonă cu o rată scăzută a mortalității prin cancer se situează și Mexicul. Explicația rezidă în limitarea factorilor de risc cum ar fi: consumul de tutun (doar 13 %), consumul de alcool, expunerea la razele ultraviolete și riscul profesional, în comparație cu țări cu rate ridicate de cancer, cum ar fi de exemplu Franța, unde consumul de tutun este de 25.9%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În plus, Mexicul are o strategie de gestionare a cancerului și un program de screening al cancerului de sân. De asemenea, are programe de detectare timpurie a cancerelor de sân, col uterin, colon și a cancerelor la copii.
Statele Unite, țara cu cea mai mare rată a cancerului dintre toate țările observate, ocupă probabil acest loc datorită testelor avansate de screening care detectează cancerul cu mai mult succes decât cele din alte țări. Dar rata mare este cauzată și de prevalența multor factori de risc pentru cancer, cum ar fi obezitatea. În plus, vârsta medie a populației din SUA este în creștere și, din moment ce probabilitatea cancerului crește odată cu vârsta, acest lucru poate duce și la rate mai mari de incidență a cancerului. Aici, cele mai răspândite tipuri de cancer includ cancerul de sân, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul de colon și rect și melanomul pielii.
Franța este țara de pe locul al doilea în lume în ceea ce privește prevalența cancerului. Cele mai frecvente tipuri de cancer din Franța le includ pe cele de prostată, sân, plămân, colon și vezică urinară. Una dintre explicații rezidă în numărul mare de persoane din Franța care fumează. Expunerea la lumină UV, consumul de alcool și riscurile profesionale contribuie, de asemenea, la o rată de cancer mai mare decât media.
China este țara cu cea mai mare rată de decese cauzate de cancer. Cancerul pulmonar, în special, este extrem de frecvent în China, probabil din cauza factorilor de risc precum poluarea aerului și fumatul. Decesele cauzate de cancerul de sân cresc rapid, posibil din cauza ratei fertilității în scădere, a faptului că femeile alăptează pentru perioade mai scurte de timp sau amână să aibă copii până mai târziu în viață. Cancerele gastrointestinale sunt, de asemenea, o cauză semnificativă a deceselor legate de cancer, din cauza faptului că aceste tipuri de cancer au un prognostic mai slab, iar diagnosticarea târzie este mai frecventă. Un studiu din 2020 a constatat că China are rate mai mici de supraviețuire a cancerelor tiroidiene, mamare, colo rectale, de prostată și de stomac în comparație cu țările vecine – Japonia și Coreea de Sud. Studiul pune acest lucru pe seama ratelor mai mici de screening, detectare timpurie și tratament din China.
Dincolo de aceste date la nivel global, un alt lucru legat de acest subiect provoacă mult rău. Este vorba despre faptul că 1 din 3 articole despre cancer promovate de social media conțin dezinformări dăunătoare.
Răspândirea dezinformării cu privire la subiecte din domeniul sănătății poate împiedica furnizarea de tratamente bazate pe dovezi și poate afecta negativ relațiile pacient-medic.
De asemenea, poate determina un risc crescut de deces.
Unii experți suspectează că social media ar putea influența deciziile pacienților asupra tratamentul cancerului. La acest moment, însă, există puține date despre calitatea informațiilor despre tratamentul cancerului disponibile pe social media.
Recent, oamenii de știință de la Universitatea Utah din Salt Lake City au inițiat și realizat un studiu transfrontalier pentru a examina acuratețea informațiilor despre tratamentul cancerului publicate și care circulă pe rețelele de socializare și potențialul lor nociv. Ei și-au publicat concluziile în Jurnalul Institutului Național al Cancerului.
Conform datelor obținute de ei, o treime dintre cele mai populare articole despre cancer de pe rețelele de socializare conțin dezinformări, iar majoritatea acestor articole vehiculează informații dăunătoare.
„La demararea studiului, nu eram sigur la ce să mă aștept”, a declarat pentru Medical News Today Skylar Johnson, profesor asistent în cadrul Departamentului de Oncologie a Radiațiilor de la Universitatea din Utah, Huntsman Cancer Institute și autor principal al studiului. „Temerile mele cele mai rele au fost confirmate atunci când datele au indicat că multe articole distribuite pe rețelele de socializare conțin dezinformare și chiar mai grav. Constatarea surprinzătoare pentru mine a fost că acest tip de informații pot genera mult mai mult un angajament online crescut în comparație cu informațiile factuale și sigure…..de aceea, este esențial să abordăm dezinformarea din mai multe unghiuri, inclusiv pe rețelele sociale, cu pacienții și cu furnizorii de sănătate. Sperăm că aceste informații ar putea fi folosite pentru a ajuta la dezvoltarea unor viitoare politici de sănătate în domeniul cancerului bazate pe rețelele sociale și care să promoveze informații de înaltă calitate, exacte și sigure „, a adăugat el.
Studiul este cu atât mai relevant cu cât, potrivit unui sondaj recent realizat de Pew Research Center, 72% dintre adulții din Statele Unite folosesc rețelele sociale.
Lucrurile stau destul de asemănător și în Europa unde, potrivit Eurostat, utilizarea Internetului în Uniunea Europeană a crescut rapid în ultimii ani, în condițiile în care în anul 2007 doar 57% din persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani utilizau Internetul, pentru ca în 2013 să ajungă la 75% și la 87% în 2019.
Un alt sondaj sugerează că 73% dintre persoanele din SUA își iau informațiile legate de sănătate de pe internet.
Cercetările arată, de asemenea, că știrile false sunt mai ușor de distribuit decât știrile care sunt verificate de fapt, în special pentru rețelele sociale. Un studiu al afirmațiilor din rețelele sociale despre medicamente și suplimentele alimentare vehiculate pe WhatsApp a constatat că 86,4% dintre acestea erau fie false (27,3%), fie „potențial înșelătoare” (59,1%).
Pentru a vedea care este magnitudinea problemei referitoare la informațiile despre cancer care circulă pe rețelele sociale, oamenii de știință încearcă să analizeze datele. Pentru aceasta au folosit BuzzSumo, un software de web-scraping, pentru a verifica cele mai populare 50 de articole în limba engleză pentru fiecare dintre cele mai frecvente patru tipuri de cancer: de sân, prostată, colorectal și de plămâni. Analiza a inclus articole și postări distribuite pe Facebook, Reddit, Twitter și Pinterest în perioada ianuarie 2018 – decembrie 2019.
Cercetătorii au selectat doi experți ai National Comprehensive Cancer Network pentru a evalua articolele și a verifica aspectele de dezinformare și eventualele informații dăunătoare. Experții au trebuit să indice și motivele care au stat la baza evaluărilor lor.
După efectuarea analizei statistice a datelor, cercetătorii au descoperit că 32,5% din articole conțineau elemente de dezinformare. Ele proveneau în mare parte din titluri înșelătoare, folosirea greșită a dovezilor și terapii nedovedite.
De asemenea, ei au descoperit că 30,5% din articole conțin informații dăunătoare. Astfel de articole au îndemnat oamenii să întârzie sau să nu apeleze la asistență medicală pentru condiții medicale care puteau fi tratate, să plătească pentru terapii scumpe, să-și auto-administreze medicație cu substanțe potențial toxice sau să utilizeze terapii alternative care puteau interacționa negativ cu alte tratamente.
Experții implicați în studiu au descoperit, de asemenea, că articolele cu informații dăunătoare primeau în medie 2.300 de share-uri, în timp ce articolele cu informații corecte primeau 1.500 de share-uri.
Cercetătorii concluzionează că descoperirile lor ar putea ajuta să pună bazele instrumentelor de informare centrate pe nevoile pacientului și a intervențiilor comportamentale pentru a contracara dezinformarea online pe teme legate de cancer.
Deși acest studiu nu a evaluat și de ce există dezinformare sau de ce indivizii o transmit mai mult, alte cercetări au constatat că, de multe ori, schimbul de dezinformare provine dintr-o lipsă de atenție pentru verificarea informațiilor, și nu din dorința de a transmite altora lucruri neadevărate.
Alte studii au indicat că oamenii pot împărtăși dezinformări deoarece aceste informații sunt conforme convingerilor lor. Un studiu axat pe dezinformarea în domeniul sănătății a constatat că persoanele care nu au încredere în sistemul de sănătate și au o viziune favorabilă asupra tratamentelor alternative sunt mai susceptibile să creadă dezinformarea legată de sănătate decât alții.
„Acest studiu demonstrează de ce este important ca oamenii să apeleze la informațiile produse de organizații de renume științific sau să vorbească cu medicul lor atunci când caută informații despre cancer”, a declarat Martin Ledwick, cercetător asupra Cancerului în Marea Britanie și asistent medical specializat în informații despre cancer, expert independent (care nu a fost implicat în studiul menționat mai sus).
Opinia sa este susținută și de Dr. Joel Newman, consultant hematolog în filiala East Sussex Healthcare a Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Regatul Unit, expert independent.
Conform opiniei sale ”pacienții noștri au în mod natural întrebări și doresc să găsească modalități de a se însănătoși sau de a-și îmbunătăți șansele în urma tratamentului pentru cancer. Cu toate acestea, „cercetarea” în aceste zile poate implica o căutare rapidă pe Google sau o verificare prin intermediul rețelelor sociale, metode care nu constituie deloc cercetare științifică ….
Dimpotrivă, cea mai bună modalitate de a obține informații despre diagnostic și tratament este să discuți cu partenerii tăi din domeniul medical – medici și asistenți medicali specialiști – sau cu organizațiile caritabile de renume care se ocupă de problematicile legate de cancer și care sunt capabili să ofere informații și asistență independente și viabile”.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare
