Așa cum anticipam chiar și cei mai optimiști dintre noi când ne uitam la datele publicate de autorități cu privire la numărul de persoane vaccinate și de îmbolnăviri de COVID-19, mijlocul lunii septembrie a venit cu o listă de norme pentru desfășurarea anumitor activități, inclusiv pentru organizarea de cursuri de instruire, workshop-uri sau conferințe. În condițiile stipulate de noile reglementări, aceste activităţi vor fi restricționate și accesibile doar persoanelor vaccinate, celor care prezintă un test negativ sau se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Mai mult, în timp ce numărul de infectări crește zilnic, iar noile variante ale acestui virus au apărut și la noi, chiar și cei vaccinați își pun de întrebări justificate, legate de riscuri, pentru ei și familiile lor.

Pentru a oferi câteva răspunsuri la aceste provocări, vă invităm să parcurgeți în paginile revistei un scurt ghid despre cum pot gestiona cei vaccinați această etapă a pandemiei.

Pentru a preveni riscul de infectare și de boală, comportamentul de protecție al fiecărei persoane vaccinate trebuie să țină seama de o serie de variabile.

Practic, riscul dumneavoastră individual de a contracta Covid după vaccinare depinde de condițiile epidemiologice din localitatea în care trăiți și lucrați, de starea generală de sănătate, de măsurile de precauție pe care le luați și de cât de des sunteți expus la persoane nevaccinate care ar putea fi infectate.

Un studiu recent prezentat în articolul din secțiunea Lumea medicală (care a  evaluat infecțiile la 10.895 de persoane complet vaccinate și la 30.801 persoane nevaccinate) ne dă o serie de informații care reprezintă tot atâtea indicații și recomandări pentru un comportament prudent chiar și pentru cei vaccinați.

Astfel, studiul ne spune că:

• rata de infectare la persoanele nevaccinate este de 5 ori mai mare decât rata de infectare la persoanele vaccinate.
• rata de spitalizare în rândul celor vaccinați a fost de 1 la 100.000 de persoane, pe când rata de spitalizare ajustată în funcție de vârstă la persoanele nevaccinate a fost de 29,4 la 100.000.
• persoanele mai în vârstă care au fost vaccinate au fost cele mai vulnerabile la formele grave după o infecție descoperită (media de 64 de ani), pe când în rândul persoanelor nevaccinate care au fost spitalizate, vârsta medie a fost de 49 de ani.
• varianta Delta pare să fi crescut riscul de apariție a infecțiilor la persoanele vaccinate.

Nu în ultimul rând, soluția primordială la pandemie și la problemele noastre din această toamnă rămâne vaccinarea.

Ce-i ajută pe oponenți sau ezitanți? Un sfat important pe care-l puteți da celor care ezită și au întrebări referitoare la vaccin este acela de a urma exemplul unui tânăr de 30 de ani din Philadelphia, SUA, a cărui mărturie publicată recent de Business Insider am reluat-o și noi în paginile revistei. Recomanda-ți-le să citească povestea ”Eram împotriva vaccinului, dar m-am răzgândit după ce am făcut propriile cercetări”.

În plus de acest subiect fierbinte, luna septembrie este marcată de Ziua Mondială a inimii (29 septembrie 2021), momentul ideal pentru a invita pe oricine să se informeze care sunt riscurile personale de a dezvolta boli de inimă și care sunt acțiunile de urmat pentru a-și asigura sănătatea inimii.

Amintim și subiectul ”Asistența medicală primară poate contribui la reducerea riscurilor legate de alcool”, care lansează o discuție asupra unei teme care trebuie să capete mai multă atenție. România este parte din Uniunea Europeană, regiunea cu cel mai mare consum de alcool din lume, peste o cincime din populația în vârstă de 15 ani și peste această vârstă raportând un consum episodic ridicat de alcool (cinci sau mai multe băuturi la o ocazie, sau 60 g de alcool), cel puțin o dată pe săptămână.

Sistemele de sănătate și profesioniștii din domeniul sănătății de la toate nivelurile, dar mai ales din asistența medicală primară, ar trebui să fie ajutați să abordeze aceste riscuri prin creșterea nivelului de cunoștințe în materie de sănătate în cazul acestor pacienți și prin furnizarea instrumentelor necesare pentru a răspunde nevoilor acestora. Testele rapide și eficiente de depistare a consumului de alcool și intervențiile de scurtă durată, cum ar fi sesiunile scurte de consiliere motivațională, pot ajuta pacienții cu risc să își reducă nivelul de consum de alcool și să evite daunele grave pe termen lung pentru sănătate, cauzate de alcool.

Pentru a ajuta la identificarea persoanelor aflate la risc și pentru a facilita oferirea de intervenții scurte în cadrul serviciilor de sănătate, OMS a dezvoltat testul AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test). Acest test de screening simplu, alcătuit din 10 întrebări, permite medicilor generaliști (de familie) să identifice persoanele cu tipare dăunătoare de consum de alcool, înainte de apariţia consecințelor sociale și de sănătate pronunțate, care necesită intervenții mai costisitoare.

Tot în paginile revistei de luna aceasta mai puteți găsi un articol despre istoria dependențelor de alcool și a tratamentului acestora și trei recomandări editoriale: 1. Bolile cardiovasculare la vârstnici; 2. Psiho-neuro-imunologie umană și 3. Despre Inima ta.

Împreună cu  echipa editorială, vă invit să vă bucurați de o lectură plăcută a noului număr de început de toamnă al revistei.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București