Noi abordări de motivare a oamenilor să respecte măsurile anti-COVID 19

Potrivit unui nou studiu condus de cercetători de la Universitatea Yale, Școala de Medicină Stanford, Universitatea din California, Berkeley și Innovations for Poverty Action (IPA), purtarea măștilor, în special a celor chirurgicale, de către un număr mai mare de persoane este eficace în prevenirea răspândirii COVID-19.

Evaluarea randomizată desfășurată în Bangladesh este cel mai mare și mai riguros studiu de acest tip de până acum, testând eficacitatea purtării măștilor într-un cadru real cu peste 340.000 de adulți.

Cercetătorii au colaborat cu IPA și cu instituții locale, printre care Ministerul Sănătății și Protecției Familiei din Bangladesh, Consiliul de Cercetare Medicală din Bangladesh, Green Voice și Universitatea North South, pentru a găsi și a evalua modalități de creștere a numărului de purtători de măști, cu scopul de a oferi comunității internaționale dovezi solide pentru a informa deciziile de sănătate publică. Mushfiq Mobarak, un economist de la Yale originar din Bangladesh și autor principal al studiului, și-a dat seama încă de la începutul crizei că, fiind una dintre cele mai dens populate țări din lume și având un sistem de sănătate relativ slab, Bangladesh era foarte vulnerabil la COVID-19.

Documentul cercetării raportează că purtarea măștilor de către mai multe persoane – ca urmare a unei campanii de distribuție și promovare a măștilor la nivelul comunității – a dus la o reducere semnificativă a numărului de persoane cu COVID-19, identificate pe baza raportării simptomelor și a testelor de anticorpi SARS-CoV-2. Douăzeci și nouă din fiecare 100 de persoane au început să poarte măști datorită intervenției. Măștile chirurgicale au fost deosebit de eficace în reducerea COVID-19, prevenind 1 din 3 infecții simptomatice în rândul membrilor comunității cu vârsta de 60 de ani și peste.

Cercetătorii subliniază că rezultatele privind măștile chirurgicale sunt deosebit de relevante pentru politicile actuale de sănătate publică. „Rezultatele noastre sunt în concordanță cu cercetările de laborator care sugerează că măștile chirurgicale sunt eficiente în reducerea COVID-19″, a declarat co-autorul Laura Kwong, profesor asistent de științe ale sănătății mediului la Școala de Sănătate Publică din cadrul UC Berkeley. „Aceste rezultate sugerează că am putea preveni decesele și bolile inutile, dacă am face ca oamenii să poarte măști performante, cum ar fi măștile chirurgicale, în școli, locuri de muncă, centre comerciale, lăcașuri de cult și alte spații interioare.”

Studiul randomizat controlat a fost efectuat în rândul a 341.830 de adulți din 600 de sate din zonele rurale și peri urbane din Bangladesh, între noiembrie 2020 și aprilie 2021. Trei sute de sate au participat la campania de promovare a măștilor, iar celelalte trei sute au constituit grupul de control, fără nicio intervenție în timpul studiului. Pentru a măsura impactul asupra răspândirii COVID-19, adulții din comunitățile studiate au fost mai întâi chestionați pentru a determina dacă au avut simptome de COVID-19. Apoi a fost recoltat sânge de la persoanele care au consimțit și au prezentat simptome, în total 10.952 de persoane, și a fost analizat pentru anticorpi SARS-CoV-2. Echipa de cercetare a planificat apoi un studiu de monitorizare pentru a evalua impactul purtării măștii asupra infecțiilor asimptomatice și simptomatice.

Cercetări observaționale anterioare acestui studiu din Bangladesh au comparat ratele de infectare COVID-19 în rândul persoanelor care poartă măști cu cele din rândul persoanelor care nu poartă măști. Riscul acestor comparații constă în faptul că persoanele care aleg să poarte măști pot adopta și alte comportamente care le reduc riscul. Acest studiu din Bangladesh a fost conceput pentru a depăși această limitare. Comunități întregi au fost repartizate în mod aleatoriu pentru a participa la promovarea măștilor sau pentru a servi drept grup de control.

Pentru a crește gradul de purtare a măștii în grupul țintă (non-control), echipa de cercetare a avut o varietate de abordări. „Am vrut să creăm un mediu în care purtarea unei măști este un comportament așteptat„, a declarat Jason Abaluck, profesor de economie la Yale. „Strategiile noastre au fost concepute pentru a crea o normă socială: oamenii au măști, știu de ce trebuie să le poarte și, de asemenea, știu că, dacă nu o fac, cineva le-ar putea cere politicos să poarte una.”

Cercetătorii au conceput și folosit un set de bază compus din patru strategii, denumit acum modelul NORM. Acesta s-a dovedit eficace, triplând purtarea măștilor de la 13 la sută în grupul de control la 42 la sută în grupul de tratament/țintă. Acest „model N-O-R-M” – care înseamnă „Distribuirea de măști fără niciun cost pentru primitor, oferirea de informații, promovarea purtării măștilor și puterea exemplului din partea liderilor locali” – este acum luat în calcul pentru reaplicarea la peste 100 de milioane de persoane din mai multe țări, având în vedere impactul obținut în studiul din Bangladesh.

O altă cercetare recentă cu rezultate foarte încurajatoare pentru politicile de sănătate publică s-a axat, de asemenea, pe modul de motivare sustenabilă a oamenilor pentru a respecta măsurile de siguranță anti-covid 19. Ca urmare a acestui studiu, cercetătorii de la Universitatea Princeton au dezvoltat o nouă abordare care îi ajută pe oameni să respecte mai consecvent măsurile de siguranță împotriva răspândirii SARS-CoV-2, precum vaccinarea, distanțarea fizică și/sau purtarea unei măști în public. Strategia lor vizează în mod specific persoanele care cred deja că aceste măsuri de precauție pot reduce riscul de infectare, dar nu se comportă întotdeauna într-un mod care reflectă aceste convingeri.

Astfel, studiul „Understanding Coronavirus in America” a raportat în ianuarie că între 80% și 90% dintre adulții din Statele Unite cred în mod constant că purtarea unei măști este o modalitate eficientă de a preveni răspândirea SARS-CoV-2. Sondajul, administrat pe internet, a fost conceput de oamenii de știință de la Centrul de Cercetare Economică și Socială din cadrul Colegiului de Litere, Arte și Științe Dornsife al Universității din California de Sud, și a fost realizat cu aproximativ 9.500 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste.

Cu toate acestea, doar aproximativ jumătate dintre participanții la sondaj au purtat o mască întotdeauna sau în cea mai mare parte a timpului atunci când au intrat în contact apropiat – la 1,80 m sau mai aproape – cu persoane din afara gospodăriei lor. Într-un studiu care apare în revista Basic and Applied Social Psychology, cercetătorii de la Princeton și-au propus să vadă dacă ar putea folosi o abordare specifică pentru a crește gradul de respectare a măsurilor de siguranță concepute pentru a reduce probabilitatea de a contracta SARS-CoV-2.

Inventată de Leon Festinger în 1957, teoria disonanței cognitive se referă la disconfortul resimțit de indivizii care au două convingeri care se contrazic sau care au convingeri și comportamente care se contrazic. De exemplu, un fumător care știe foarte bine că fumatul cauzează cancer pulmonar și totuși continuă să fumeze.

Pearce și celălalt coautor al studiului, Joel Cooper, profesor de psihologie la Princeton, scriu în cercetarea lor că acest concept poate fi folosit pentru a schimba comportamentul uman. De exemplu, într-un studiu din 1994, cercetătorii le-au cerut participanților să pledeze public pentru importanța practicării sexului protejat și apoi le-au cerut să-și reamintească momentele în care nu au reușit să folosească prezervative în trecut. După ce această parte a experimentului a fost finalizată, acei participanți au cumpărat mai multe prezervative decât participanții din grupul de control.

Folosind un instrument de recrutare online a participanților numit Prolific, Pearce a selectat 101 participanți. Aceștia proveneau din 18 țări, printre care Statele Unite, Regatul Unit, Polonia și Portugalia, și aveau vârste cuprinse între 18 și 67 de ani. Înainte de a fi selectați, toți participanții au răspuns la un chestionar de preselecție, care îi întreba despre atitudinea lor față de măsurile de siguranță concepute pentru a se proteja împotriva infecțiilor cu SARS-CoV-2. Cercetătorii au eliminat mai mulți participanți prospectivi pentru că au răspuns că nu cred că era important să respecte măsurile de siguranță.

Participanții au fost apoi împărțiți în patru categorii. O cohortă, pe care cercetătorii au numit-o grupul de susținere, a fost rugată să urmărească un videoclip creat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) despre purtarea în siguranță a unei măști din țesătură. Autorii studiului le-au cerut apoi să scrie propoziții care să pledeze pentru respectarea precauțiilor concepute pentru a preveni infecțiile cu SARS-CoV-2. Un alt grup, denumit grupul de atenție, a vizionat videoclipul și apoi au fost rugați să scrie propoziții despre un moment în care nu au respectat măsurile de siguranță concepute pentru a preveni COVID-19. Un al treilea, etichetat ca fiind grupul de disonanță, a vizionat videoclipul, a scris declarații în care pledau pentru ca alții să urmeze măsurile de siguranță, apoi a trebuit să scrie despre un moment în care nu au urmat măsurile de siguranță. Ultima cohortă, grupul de control, doar a vizionat videoclipul.

Cercetătorii au evaluat apoi participanții din toate cele patru grupuri în ceea ce privește atitudinile și intențiile lor cu privire la măsurile de siguranță COVID-19 și disponibilitatea de a împărtăși resursele COVID-19 cu alții. La aproximativ o săptămână după ce au finalizat aceste sarcini, participanții și-au analizat comportamentul recent în ceea ce privește măsurile de siguranță pe care le-au luat pentru a preveni infecțiile cu SARS-CoV-2.

Membrii cohortei de disonanță au fost mult mai predispuși să respecte măsurile de siguranță și să se prezinte la programările pentru vaccinare decât participanții din celelalte grupuri. Profesoara Stephanie Preston, cercetător în neuroștiințe comportamentale la Departamentul de psihologie al Universității Michigan din Ann Arbor, SUA, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat pentru Medical News Today că este de acord că teoria disonanței cognitive poate fi un instrument util pentru modelarea comportamentelor legate de sănătate.

„Așadar, scrierea acestor lucruri ajută la cimentarea în mintea lor a faptului că [și-au] luat un angajament. Și când te gândești la momentele în care nu ai purtat masca, de exemplu, atunci te poți angaja [într-un fel de] proces de planificare viitoare în care îți imaginezi „OK, ce voi face data viitoare?”. Și s-ar putea să te gândești din nou la asta, s-ar putea să-ți amintești de asta […] data viitoare când te afli în situația respectivă, astfel încât este mai ușor să adopți acel comportament.”

În lucrarea lor, Pearce și Cooper fac și câteva recomandări pentru factorii de decizie implicați în campaniile de prevenire a răspândirii COVID 19 – ei sugerează, de exemplu, că s-ar putea organiza concursuri în care concurenții să aducă argumente despre motivul pentru care toată lumea ar trebui să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2 sau să urmeze măsurile de siguranță. Concursurile ar trebui să aibă și o a doua etapă crucială: cei care se înscriu în concurs ar fi rugați să vorbească despre un moment în care nu au respectat măsurile de precauție menite să prevină infecțiile SARS-CoV-2.

În cazul în care abordarea generală recomandată de acest studiu va fi implementată la scară largă, cercetătorii de la Princeton doresc să evalueze în mod critic impactul acesteia, ei subliniind că, chiar dacă va determina un procent mic de persoane să își schimbe comportamentul, ar putea salva vieți.

Pandemia COVID 19 a demonstrat în mod dramatic cât de importante sunt aceste măsuri de siguranță, inclusiv bunele practici de igienă a mâinilor, pentru reducerea riscului de transmitere, atunci când sunt utilizate ca parte a unui pachet cuprinzător de măsuri preventive.

Igiena mâinilor este o provocare serioasă în orice moment și cu atât mai mult în timpul pandemiei COVID-19.

O bună igienă a mâinilor este promovată în mod special în fiecare an la 15 octombrie, în cadrul Zilei mondiale a spălatului pe mâini, instituită de Parteneriatul mondial pentru spălarea pe mâini în 2008.

Igiena mâinilor este vitală pentru prevenirea oricăror infecții dobândite în cadrul asistenței medicale, a răspândirii rezistenței anti-microbiene și a altor amenințări la adresa sănătății.

Infecțiile dobândite în timpul acordării asistenței medicale reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, iar pacienții din țările cu venituri mici și medii sunt de două ori mai susceptibili de a se confrunta cu acestea decât pacienții din țările cu venituri ridicate (15% și, respectiv, 7% dintre pacienți). De asemenea, riscul în unitățile de terapie intensivă, în special în rândul nou-născuților, este de 2 până la 20 de ori mai mare.

Unul dintre motive este faptul că, în unele țări cu venituri mici, doar 1 din 10 lucrători din domeniul sănătății practică o igienă adecvată a mâinilor în timp ce îngrijesc pacienți în secțiile de terapie intensivă – deseori pentru că pur și simplu nu dispun de facilitățile necesare pentru a face acest lucru.

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății pentru 2020 relevă faptul că, la nivel global, 1 din 4 unități de asistență medicală nu dispune de servicii de apă de bază și 1 din 3 nu dispune de consumabile pentru igiena mâinilor la locul de îngrijire.

Având în vedere că respectarea de către lucrătorii din domeniul sănătății a practicilor de igienă a mâinilor este unul dintre principalii indicatori de performanță pentru siguranța pacienților și calitatea serviciilor de sănătate la nivel mondial, OMS și Parteneriatul mondial pentru spălarea pe mâini și partenerii acestora de la nivel național și internațional promovează necesitatea îmbunătățirii igienei mâinilor în unitățile de asistență medicală.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

Noi abordări de motivare a oamenilor să respecte măsurile anti-COVID 19

Arhive

Recomandări

Link-uri utile