Istoria cancerului de sân

Octombrie, luna de conștientizare a cancerului de sân, semnifică un efort care se face la nivel mondial de a stimula interesul pentru acest subiect, pentru a da șanse tuturor celor care se confruntă cu provocările acestei boli de a afla cum pot să o identifice cât mai devreme, pentru a-și crește șansele de vindecare.

În anul 2020, 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân și s-au înregistrat 685 000 de decese la nivel global. La sfârșitul anului 2020, erau 7,8 milioane de femei în viață care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume. Cancerul de sân apare la femei la orice vârstă după pubertate, dar cu rate crescânde la vârste mai mari.

Mortalitatea prin cancer de sân s-a schimbat în ultimele decenii. Șanse mai bune de supraviețuire au început să apară în anii 1980 în țările cu programe de detectare timpurie combinate cu diferite moduri de tratament pentru eradicarea bolilor invazive. Practic, cercetătorii din întreaga lume lucrează pentru a găsi modalități noi și îmbunătățite de prevenire, detectare și tratare a cancerului de sân.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, cancerul de sân este al doilea cel mai frecvent cancer care afectează femeile din SUA. Și bărbații pot face cancer de sân, dar acestea sunt cazuri rare.

Cum arată istoria cancerului de sân?

Potrivit unui articol din revista BBA Clinical, primele descrieri ale cancerului de sân datează din 3500 î.e.n.

Au existat multe teorii despre cauzele cancerului de sân. Deși teoriile au variat de la expert la expert, atât Hipocrate, cât și Galen, au atribuit dezvoltarea cancerului de sân unui „exces de bilă neagră”. Hipocrate credea, de asemenea, că corpul consta din patru fluide: sânge, flegmă, bilă galbenă și bilă neagră. Când acestea erau echilibrate, o persoană era sănătoasă.

A avea prea mult sau prea puțin dintr-unul sau mai multe dintre aceste fluide, totuși, ar provoca boli sau cancer. Această idee a persistat timp de 1.300 de ani.

În cele din urmă, teoria limfei a înlocuit teoria umorală a lui Hipocrate. Ea susținea că limfa, nu bila, provoacă cancer. Limfa este lichidul care transportă celulele albe din sânge în tot corpul. În anii 1700, chirurgul scoțian John Hunter a susținut teoria și a fost de acord că tumorile cresc din limfă.

În anii 1500, doi medici din Olanda au crezut că cancerul este contagios. Unii oameni au susținut această credință de-a lungul secolelor XVII și XVIII.

În 1838, un patolog german pe nume Johannes Müller a respins teoria limfei. Müller credea că cancerul este legat de celule, nu de limfă. Studentul lui Müller, Rudolf Virchow, a stabilit că toate celulele, chiar și celulele canceroase, derivă din alte celule. Virchow a crezut și că iritația cronică cauza cancerul. De asemenea, el a crezut, ceea ce era incorect, că răspândirea cancerului ar fi similară răspândirii unui lichid. În anii 1860, un chirurg german numit Karl Thiersch a observat că, din cauza răspândirii celulelor maligne, cancerul se deplasează în corp.

De la sfârșitul anilor 1800 până în 1920, unii oameni au crezut în mod eronat că traumele ar cauza cancer.

Până la începutul secolului al XX-lea, conștientizarea pe tema cancerului de sân nu și-a găsit locul în mass-media generalistă. De fapt, activismul pentru cancerul de sân nu a apărut până când femeile nu au început să vorbească despre acest subiect. Grupuri de sprijin și, în cele din urmă, grupuri de activiști politici, s-au format mai târziu.

La începutul anilor 1970, chirurgii efectuau în mod obișnuit mastectomii complete. Pe atunci, chirurgii considerau mastectomiile complete ca fiind proceduri „salvatoare de vieți”. Cu toate acestea, când Babette Rosmond – redactor al revistei Seventeen – a observat un nodul la un sân, ea a cerut un tratament alternativ. A devenit prima persoană care a cerut public un alt tratament al cancerului de sân. Acest lucru a încurajat și alte persoane cu cancer de sân să vorbească, susținând nevoia de cercetare și finanțare mai mari.

Opțiuni moderne de tratament

Astăzi, profesioniștii din domeniul sănătății știu că cancerul de sân are subtipuri, fiecare dintre acestea având un efect diferit asupra organismului.

Această înțelegere mai profundă a modului în care funcționează cancerul de sân a dus la opțiuni de tratament mai personalizate și la o calitate a vieții îmbunătățită, atât pentru pacienți, cât și pentru supraviețuitorii cancerului de sân.

CDC enumeră următoarele opțiuni de tratament moderne pentru cancerul de sân:

Chirurgie, prin care se elimină țesutul canceros. Există diferite tipuri de intervenții chirurgicale pentru cancerul de sân, inclusiv mastectomii și lumpectomii.
Chimioterapia pentru cancerul de sân poate micșora și distruge celulele canceroase.
Terapia hormonală este un tratament care blochează accesul celulelor canceroase la hormonii de care au nevoie pentru a crește.
Terapia biologică funcționează alături de sistemul imunitar pentru a combate celulele canceroase. Un exemplu este imunoterapia.
Radioterapia folosește raze cu energie ridicată pentru a distruge celulele canceroase.

În ce măsură persoanele cu cancer de sân sau cele care au avut cancer de sân pot primi vaccinul COVID-19?

Atât supraviețuitorii cancerului de sân, cât și cei care trăiesc în prezent cu cancer de sân, pot avea îngrijorări cu privire la administrarea unui vaccin COVID-19. Însă dovezile sugerează că aceste vaccinuri sunt sigure și eficiente, mulți experți recomandând ca majoritatea persoanelor cu cancer de sân sau cu antecedente de cancer de sân să primească vaccinul.

Desigur, dacă o persoană primește tratament pentru cancer, este important ca ea să discute cu un medic despre momentul optim pentru administrarea vaccinului. Practic, vaccinurile pot proteja împotriva complicațiilor severe care ar surveni la o infecție cu SARS-CoV-2, care reprezintă un risc potențial pentru persoanele supuse tratamentului pentru cancerul de sân.

Deoarece supraviețuitorii cancerului de sân pot avea în continuare un sistem imunitar slăbit și ar putea prezenta un risc mai mare de complicații potențiale, experții în sănătate recomandă să primească vaccinul COVID, pentru a obține protecție și a reduce acest risc potențial.

În ceea ce privește eficacitatea, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, toate cele trei vaccinuri COVID-19 disponibile în Statele Unite (Pfizer-BioNTech, Moderna și Johnson și Johnson) sunt eficiente la aceste persoane. În timp ce cercetările sunt încă în desfășurare, unele dovezi sugerează că vaccinul ar putea fi mai puțin eficient în prevenirea COVID-19 la persoanele care urmează unele tratamente pentru cancer. În ciuda acestui fapt, alte cercetări au arătat că, după a doua doză de vaccin, răspunsurile imune se îmbunătățesc la persoanele cu cancer de sân.

În final, putem spune că cercetarea cancerului de sân a parcurs un drum lung de la descoperirea afecțiunii, dar mai sunt încă multe de învățat despre cum se formează și despre cum să fie tratată eficient. Deocamdată, depistarea precoce este cheia pentru tratarea cu succes a cancerului de sân. Efectuarea de auto-examene regulate de sân și efectuarea unor screening-uri de rutină sunt două modalități importante care ajută la depistarea timpurie a cancerului de sân.

În plus, legat de vaccinarea COVID la persoanele cu cancer de sân, în ciuda faptului că vaccinul poate fi mai puțin eficient, acesta va produce totuși o protecție împotriva COVID-19 și posibilele sale complicații, spre deosebire de absența vaccinării.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: