Luna octombrie aduce nu mai puțin de șapte evenimente medicale importante care merită atenția noastră, a specialiștilor din domeniul sănătății, dar și a publicului căruia îi oferim servicii de sănătate.  

Cel care merită menționat primul, deoarece este un eveniment cu care debutează luna octombrie (1 octombrie – Ziua mondială de luptă împotriva cancerului de sân), este legat de o importantă problemă de sănătate publică.

În anul 2020, 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân și s-au înregistrat 685 000 de decese la nivel global. La sfârșitul anului 2020, erau 7,8 milioane de femei în viață care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume. Dată fiind importanța acestei teme, toată luna octombrie îi este acum dedicată, într-un efort care se face la nivel mondial, de a stimula interesul pentru acest subiect, pentru a da șanse tuturor celor care se confruntă cu provocările acestei boli de a afla cum pot să o identifice cât mai devreme, pentru a-și crește șansele de vindecare.

Al doilea eveniment, în ordine cronologică, este Ziua Mondială a Sănătății Mintale – 10 octombrie 2021. Este o zi în care accentul pe acest subiect devine mult mai pregnant, la fel ca și mesajul de mobilizare a eforturilor de susținere a muncii din acest domeniu și a soluțiilor care ar putea face sănătatea mintală o realitate pentru cât mai mulți oameni. În ultimul an și jumătate, pandemia COVID-19 a provocat o creștere semnificativă a nivelurilor de anxietate și depresie în rândul populației, peste tot în lume, ca urmare a izolării sociale și a stresului legat de incertitudinea economică. Mai mult, din cauza presiunii crescute generate de pandemie asupra furnizorilor de servicii medicale, cei care au nevoie de sprijin pot avea un risc mult mai mare de a nu putea obține asistența necesară. Iată de ce, în timpul Adunării Mondiale a Sănătății a OMS din mai 2021, guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea extinderii serviciilor de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile. Și unele țări au găsit noi modalități de a oferi îngrijiri de sănătate mintală populației lor despre care merită să aflăm din paginile revistei noastre, pentru că ne pot ajuta pe toți.

Tot în luna octombrie celebrăm Ziua mondială a vederii (14 octombrie), Ziua mondială a spălării mâinilor (15 octombrie), Ziua mondială a alimentației (16 octombrie) și Ziua mondială a osteoporozei (20 octombrie). Deși, aparent, aparțin de zone diferite ale domeniului sănătății, toate au un element comun. În fapt, toate sunt dedicate eforturilor de prevenire a îmbolnăvirilor prin conștientizarea publicului și specialiștilor cu privire la măsurile care pot sprijini păstrarea sănătății sau găsirea condițiilor pentru o cât mai bună calitate a vieții.

Evenimentul care închide luna octombrie este dedicat prevenirii și tratării accidentului vascular cerebral (29 octombrie – Ziua mondială a accidentului vascular cerebral). În Uniunea Europeană, accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cea mai frecventă cauză de deces și cea mai importantă cauză a dizabilității la adulți. Accidentul vascular cerebral afectează aproximativ 1,1 milioane de locuitori din Europa și este cauza morții a 440.000 de persoane. Costurile asociate cu AVC sunt estimate la 45 miliarde euro, incluzând costurile directe și indirecte ale furnizării de îngrijiri și pierderii productivității. Iată de ce cunoașterea riscurilor, recunoașterea simptomelor și mai ales educarea populației și a furnizorilor de servicii medicale cu privire la importanța recunoașterii timpurii și a intervenției în timp util pot reprezenta cheia succesului în prevenirea și recuperarea accidentului vascular cerebral.

Legat de provocările perioadei, ar fi de amintit și subiectul Noi abordări de motivare a oamenilor să respecte măsurile anti-COVID 19, care prezintă câteva studii recente din care aflăm lucruri utile.De exemplu, dintr-un studiu condus de cercetători de la Universitatea Yale, Școala de Medicină Stanford, Universitatea din California, Berkeley și Innovations for Poverty Action (IPA), aflăm că purtarea măștilor, în special a celor chirurgicale, de către un număr mai mare de persoane este eficace în prevenirea răspândirii COVID-19. Cercetătorii au conceput și folosit și un set de bază compus din patru strategii, denumit acum modelul NORM. Acesta s-a dovedit eficace, triplând purtarea măștilor de la 13 la sută în grupul de control la 42 la sută în grupul de tratament/țintă. Acest „model N-O-R-M” – care înseamnă „Distribuirea de măști fără niciun cost pentru primitor, oferirea de informații, promovarea purtării măștilor și puterea exemplului din partea liderilor locali” – este acum luat în calcul pentru reaplicarea la peste 100 de milioane de persoane din mai multe țări care nu au acces facil la vaccin și nu se pot încă proteja cu ajutorul acestuia.

Revista propune și un subiect important pentru colegii noștri care lucrează în spitalele COVID: Burnout-ul și asistenții medicali de primă linie din timpul pandemiei COVID 19. Astfel, în timpul pandemiei COVID 19, incidența epuizării asistenților medicali și infirmierelor este chiar mai mare decât în condiții normale. Asistenții din prima linie lucrează non-stop pentru a limita epidemia, așa că ar trebui să fim preocupați de sănătatea lor, atât fizică, cât și mintală. Epidemia de COVID-19 a adăugat factori de stres major pentru asistenții medicali – efortul fizic al purtării echipamentelor de protecție personală, cu gama de consecințe precum deshidratarea, încălzirea sau epuizarea, izolarea fizică (nu pot atinge alte persoane), vigilența constantă în ceea ce privește procedurile de control al infecțiilor sau temerile legate de răspândirea acestora.

Fenomenul de epuizare fizică a personalului medical este intens studiat, în încercarea de a găsi soluții. În general, izbucnirea unei boli emergente contribuie la o atmosferă generală de teamă care trebuie studiată din punct de vedere psihologic printr-o activitate de cercetare cuprinzătoare pentru a înțelege posibilele sale efecte negative asupra sănătății mintale și productivității, pentru a atenua astfel de efecte pentru asistenții medicali, medicii și infirmierii din prima linie de combatere a bolii, dar nu numai.

Pentru instituțiile medicale, prevenirea epuizării personalului este esențială, protejează angajații, pacienții și, deci, asigură cele mai bune rezultate pentru procesele de îngrijire. Managerii unităților medicale și liderii echipelor de îngrijire pot contribui la reducerea nivelului de stres cronic perceput de asistenții medicali la locul de muncă. Asistenții medicali înșiși pot lua măsuri preventive și terapeutice pentru a reduce acest stres și a evita burnout-ul. Astfel, odată ce situația pandemică se stabilizează, instituțiile pot introduce o politică de resurse umane care implică zile de concediu obligatorii, cu o verificare trimestrială pentru a se asigura că personalul își ia timpul de care are nevoie. Acest lucru ajută la creșterea satisfacției la locul de muncă, prevenirea epuizării și, astfel, a burnout-ului. Grupurile de sprijin constituite la locul de muncă pot oferi o cale de eliberare a frustrărilor, un forum în care se poate discuta liber despre conflictele și provocările profesionale, astfel încât, atunci când merg acasă la sfârșitul zilei de muncă sau în vacanță, personalul medical să se poată relaxa cu adevărat. Atunci când angajatul respectiv și colegii se simt ascultați, acest lucru poate îmbunătăți, de asemenea, munca în echipă și colaborarea.  

Pentru asistenţii medicali, una dintre cele mai bune modalități de a gestiona factorii de stres de la locul de muncă este să dobândească  noi abilități de adaptare. Metode precum tehnicile de respirație, exercițiile fizice de refacere, scrierea unui jurnal și urmarea unei rutine de relaxare după muncă pot face o mare diferență în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea fizică și mentală.

Alături de subiectele prezentate pe scurt mai sus, în paginile revistei de luna aceasta mai puteți găsi și patru recomandări editoriale: 1. Tratat de îngrijiri medicale pentru asistenți medicali generaliști, 2. Îndreptar de nutriție și metabolism; 3. Medicina stilului de viață și bolile cronice. Prevenție dar și tratament și 4. Ghid practic de abordare a urgențelor neurologice.

Împreună cu  echipa editorială, vă invit să vă bucurați de o lectură plăcută a celui mai recent număr al revistei noastre.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București