Ziua Mondială de Combatere a SIDA (1 decembrie)

În ultimii doi ani, COVID-19 a fost responsabil de transformarea vieții majorității locuitorilor planetei. Pentru mulți bolnavi cronici, lupta cu acest virus nou a exacerbat inechitățile aduse de întreruperile serviciilor de sănătate.

Dintre aceștia, viețile multor persoane care trăiesc cu HIV (alt virus care a zguduit lumea în a doua parte a secolului trecut) au devenit și mai dificile.

Ce este HIV?

Practic, HIV este un virus care atacă și slăbește sistemul imunitar al organismului. Prin urmare, persoanele care trăiesc cu HIV sunt mai susceptibile la alte boli și infecții.

HIV provine din virusul SIV, care infectează cimpanzeii. Odată ce a găsit o gazdă umană, acesta se transformă în HIV.

Primul caz documentat de HIV cu o probă de sânge verificată a avut loc în 1959 în Republica Dominicană Congo. Cu toate acestea, oamenii de știință nu pot spune dacă aceasta a fost prima apariție a HIV sau doar primul caz înregistrat.

HIV se răspândește prin contactul cu fluidele corporale ale unei persoane infectate. Cele mai comune două moduri în care se răspândește sunt prin a face sex neprotejat și a folosi în comun dispozitive pentru droguri injectabile.

Dacă este lăsat netratat, HIV continuă să afecteze sistemul imunitar și, în timp, poate duce la un sindrom numit SIDA.

Dacă o persoană are SIDA, sistemul său imunitar este grav afectat și prezintă un risc ridicat de infecții care-i pun viața în pericol. Cu toate acestea, nu orice persoană seropozitivă dezvoltă SIDA, deoarece administrarea zilnică a medicamentelor pentru HIV împiedică boala să progreseze până la acel punct.

Putem vorbi încă de o criza mondială provocată de HIV?

Deși s-au înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, după apariția tratamentelor necesare, HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică care afectează peste 2 milioane de oameni din Regiunea Europeană a OMS.

Acum, persoanele care trăiesc cu HIV se pot bucura de longevitate și de o viață normală, cu condiția să urmeze tratamentul conform schemei personalizate pe care au primit-o. Așadar, ar mai trebui îndeplinită condiția ca medicamentele necesare pacienților cu HIV să fie și disponibile.

În România, numărul pacienților cu HIV se apropie de 17000 . Pentru ca aceștia să se bucure de o evoluție pozitivă, au nevoie ca medicamentele să fie disponibile. Lucru care nu se întâmplă întotdeauna, iar perioada ultimilor doi ani nu a făcut excepție de la acest scenariu pesimist și nefavorabil pacienților cu HIV.

În plus de acest tratament care este vital, rămân și alte aspecte nerezolvate ale acestei crize de sănătate globală adusă de HIV precum stigmatul, discriminarea sau nerespectarea drepturilor persoanelor afectate. Acestea sunt realități dure cu care se pot confrunta multe persoane care trăiesc cu HIV. Ele se traduc în atitudini și comportamente din partea prietenilor, familiei, colegilor de muncă sau a străinilor care pot afecta grav sănătatea mentală și fizică, calitatea generală a vieții, stabilitatea economică și accesul la îngrijire al celor care trăiesc cu această boală.

Din păcate, stigmatizarea HIV este o realitate larg răspândită. Astfel, Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA raportează că peste 50% dintre oameni au atitudini negative și discriminatorii față de cei care trăiesc cu HIV.

Soluțiile față de stigmatizarea HIV pot fi aduse de educație și de promovarea unor discuții deschise despre această boală. În final, este vorba despre de a trata pe toată lumea cu respect, indiferent de stilul de viață sau de statutul HIV. Accentul unei astfel de conștientizări ar trebui să fie pe promovarea sprijinului comunității, mai degrabă decât pe izolare. Ideea este de a-i ajuta pe oameni să înțeleagă că a trăi cu HIV nu este o „un paragraf”, ci mai degrabă un nou capitol în povestea de viață a cuiva.

„STOP inegalităților, STOP SIDA” – Tema Zilei Mondiale de Combatere a SIDA 2021

Acțiunile discriminatorii pot decurge din credințe și atitudini dăunătoare și pot afecta îngrijirea sănătății, educația, dreptul la muncă și multe alte aspecte ale vieții unei persoane. Cei care se confruntă cu stigmatizarea și discriminarea HIV ar putea să evite testarea și tratamentul de care au nevoie, chiar și atunci când tratamentul este disponibil. În plus, este de așteptat ca persoanele cu HIV să experimenteze și auto-stigmatizarea.

Răspândirea conștientizării despre stigmatizarea și discriminarea HIV este, așadar, esențială pentru reducerea răspândirii HIV și îmbunătățirea vieții persoanelor care trăiesc cu această afecțiune cronică de sănătate.

Iată de ce OMS și partenerii săi vorbesc despre inegalitățile în accesul la serviciile esențiale pentru persoanele cu HIV și fac apel la liderii din sănătate, educație, dar și la cetățeni să găsească o soluție în fața discriminării și stigmatizării, tocmai pentru a nu-i pierde sau exclude pe cei care în prezent nu primesc servicii esențiale pentru condiția lor medicală.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: