În general, inflamația este răspunsul sistemului imunitar al organismului la un agent iritant. Iritantul poate fi un microb, dar poate fi și un obiect străin, cum ar fi o așchie care intră în deget.

Multe lucruri diferite pot provoca inflamații, cele mai frecvente fiind:

• agenții patogeni precum bacteriile, virusurile sau ciupercile.
• leziunile externe, cum ar fi zgârieturile sau leziunile provocate de obiecte străine.
• efectele substanțelor chimice sau ale radiațiilor

Leziunile și infecțiile produc inflamații acute, un mecanism de răspuns rapid al organismului, care are ca scop eliminarea invadatorului periculos și readucerea organismului la o stare de echilibru. O armată de celule albe din sânge este trimisă la locul leziunii, iar unele celule neutralizează invadatorii, în timp ce altele curăță daunele rezultate în urma luptei. Inflamația acută se rezolvă, de obicei, rapid, într-o perioadă de câteva ore până la câteva zile.

Inflamația cronică poate începe prin același proces, organismul încercând să se debaraseze de ceea ce sistemul imunitar interpretează ca fiind corpuri străine. Dar aceasta poate deveni o stare persistentă, chiar dacă amenințarea percepută nu este cu adevărat dăunătoare pentru sănătate. În tulburările autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul, diabetul de tip 1, colita ulcerativă și scleroza multiplă, organismul reacționează în mod eronat împotriva propriilor țesuturi, ca și cum ar fi străine și produce o inflamație dăunătoare care le afectează pe acestea.

Există cinci simptome care pot fi semne ale unei inflamații acute:

1. Roșeață
2. Căldură
3. Umflare a zonei
4. Durere
5. Pierderea funcției. Printre exemplele de pierdere a funcției se numără imposibilitatea de a mișca o articulație inflamată în mod corespunzător, un simț olfactiv mai slab în timpul unei răceli sau o respirație mai dificilă atunci când aveți bronșită.

Inflamațiile nu provoacă întotdeauna toate cele cinci simptome. Unele inflamații apar „în tăcere” și nu provoacă niciun simptom.

Atunci când apare o inflamație în corp, pot fi implicate multe celule diferite ale sistemului imunitar. Acestea eliberează diverse substanțe, cunoscute sub numele de mediatori inflamatori. Printre aceștia se numără hormonii bradikinină și histamină. Aceștia fac ca vasele mici de sânge din țesut să se lărgească (să se dilate), permițând ca mai mult sânge să ajungă la țesutul lezat. Din acest motiv, zonele inflamate devin roșii și se simt fierbinți.

Fluxul sanguin crescut permite, de asemenea, ca mai multe celule ale sistemului imunitar să fie transportate către țesutul lezat, unde ajută la procesul de vindecare. Mai mult, ambii hormoni irită nervii și determină trimiterea de semnale de durere către creier. Acest lucru are o funcție de protecție: dacă inflamația doare, aveți tendința de a proteja partea afectată a corpului.

Mediatorii inflamatori au încă o altă funcție: aceștia facilitează trecerea celulelor sistemului imunitar prin vasele mici de sânge, astfel încât mai multe dintre ele pot intra în țesutul afectat.

De asemenea, membranele mucoase eliberează mai mult lichid atunci când sunt inflamate. De exemplu, acest lucru se întâmplă atunci când aveți nasul înfundat și membranele care vă căptușesc nasul sunt inflamate. Atunci, lichidul suplimentar poate ajuta la eliminarea rapidă a virusurilor din organism.

Rolul inflamației în organism este atât bun, cât și rău. Astfel, după cum am văzut, inflamația este o parte vitală a sistemului de apărare al organismului nostru pentru combaterea infecțiilor, susținându-ne supraviețuirea prin lupta împotriva agenților externi ostili și prin vindecarea rănilor.

Cu toate acestea, procesele inflamatorii nu ajută întotdeauna organismul – există o altă latură a inflamației, mai insidioasă, despre care trebuie să știm.

Inflamația cronică, de grad mic, poate afecta aproape pe oricine – și poate contribui la apariția bolilor cardiovasculare (inflamația joacă un rol esențial în fiecare etapă a procesului dezvoltării bolilor de inimă), cancerului (se estimează că până la 20% dintre cancere încep ca rezultat direct al inflamației), diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni.  De exemplu, cercetările au stabilit o legătură între declinul memoriei și inflamație, iar acesta este un domeniu care suscită mult interes. Potrivit profesorului Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra, acest lucru este legat de teoria „inflammaging”. Îmbătrânirea inflamatorie (cunoscută și sub numele de inflammaging sau inflamm-ageing) este o inflamație cronică de grad scăzut care se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă. Se crede că aceasta accelerează procesul de îmbătrânire biologică și agravează multe boli legate de vârstă.

De ce este inflamația cronică de grad mic o problemă? „În timp, inflamația dăunează celulelor sănătoase„, spune Roma Pahwa, un cercetător al National Institutes of Health, din SUA, specializat în răspunsul inflamator. Atunci când celulele sunt în dificultate, ele eliberează substanțe chimice care alertează sistemul imunitar. Celulele albe din sânge inundă apoi scena, unde lucrează pentru a devora bacteriile, virusurile, celulele deteriorate și resturile de la o infecție sau o leziune.

Dacă daunele sunt prea mari, acestea apelează la celule de rezervă, cunoscute sub numele de neutrofile, care aruncă în aer tot ce se află la vedere, sănătos sau nu. Neutrofilele au o durată de viață scurtă, dar în cazul inflamației cronice, acestea continuă să fie trimise mult timp după ce amenințarea reală a dispărut, provocând daune țesutului sănătos care a rămas.

Inflamația poate începe să atace căptușeala arterelor sau a intestinelor, celulele din ficat și creier sau țesuturile din mușchi și articulații. Aceste daune celulare cauzate de inflamație pot declanșa boli precum diabetul, cancerul, demența, bolile de inimă, artrita și depresia. Și pentru că este de grad scăzut, această inflamație cronică e greu de diagnosticat în viața de zi cu zi, până când aceste afecțiuni provocate de ea nu prezintă simptome.

Poate fi complicat să ne dăm seama dacă inflamația este prieten sau dușman, spune Pahwa, care ne ajută să înțelegem mai bine arătând spre cele 4 cauze ale inflamației:

1.         o infecție exterioară greu de eliminat: de exemplu, contractezi o infecție cronică, cum ar fi hepatita C sau boala Lyme, care persistă în organism o perioadă lungă de timp. Corpul răspunde cu o inflamație care, de asemenea, persistă mult timp. De fapt, adesea, inflamația cronică și nu virusurile în sine reprezintă cauza multora dintre daunele pe termen lung legate de aceste boli.

2.         genetica: moștenim o înclinație genetică către o problemă de sănătate. În unele cazuri, genele legate de aceste probleme de sănătate pot fi activate de inflamație. De exemplu, diabetul și cancerul sunt două boli care pot fi declanșate de inflamație. În alte cazuri, gena în sine provoacă o declanșare greșită a sistemului imunitar care provoacă inflamația din artrita reumatoidă, scleroza multiplă, lupus și alte boli.

3.         mediul înconjurător: poluarea, calitatea aerului și a apei și o serie de alți factori de mediu pot declanșa și întreține inflamația.

4.         stilul de viață: obezitatea, stresul scăpat de sub control, consumul de tutun, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, somnul prost și, bineînțeles, alimentația deficitară sunt toate factori ce pot declanșa inflamația cronică.

Iată care este un mecanism foarte plauzibil a ceea ce se întâmplă în asemenea situații: ceva declanșează sistemul imunitar, fie o boală cronică, o tulburare autoimună, creșterea în greutate, stresul psihologic, alimentația deficitară, expunerea la substanțe chimice sau alergeni – ceva vă pune corpul într-o stare de stres și îl menține acolo. Sistemul imunitar reacționează. Organismul intră în modul de atac prin răspunsul său inflamator, care include, de asemenea, extinderea vaselor de sânge pentru a crește fluxul sanguin către zonele cu probleme. Sângele este principalul sistem de livrare pentru toate aceste substanțe. Apoi poate urma un ciclu nesfârșit de alimente pro-inflamatorii, stres galopant, somn prost și multe altele care mențin acest proces în continuă mișcare, deoarece nu dăm niciodată o pauză organismului.

Acum știm că microbiomul nostru intestinal, alcătuit din trilioane de bacterii, influențează procesele din întregul organism, inclusiv inflamația. Încă mai învățăm cum funcționează aceste procese în detaliu, dar un lucru pe care îl știm este că alimentele bogate în zahăr și grăsimi, și sărace în fibre, hrănesc bacteriile „nesănătoase” din tractul nostru digestiv. Atunci când bacteriile intestinale rele devin prea numeroase, acestea pot deteriora mucoasa tractului digestive, iar bariera intestinală care separă microorganismele de restul corpului poate deveni permeabilă. Sistemul imunitar recunoaște aceste particule ca fiind invadatori străini și atacă. Dar, din moment ce intestinul continuă să aibă scurgeri, sistemul imunitar continuă să atace și așa poate apărea o inflamație cronică. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele, ajută la restabilirea echilibrului intestinal.

Cu toții avem o anumită cantitate de inflamație în corp, în orice moment. În plus, gradul inflamației din organismele noastre fluctuează în mod constant, astfel încât o citire la ora 8 dimineața va fi diferită de una la ora 20. De asemenea, chiar și ceva inofensiv, cum ar fi o banală răceală, va crește nivelul de substanțe chimice care luptă împotriva bolilor în sângele nostru, crescând gradul inflamației din organism.  

Acestea sunt motivele principale pentru care medicii nu fac teste de rutină pentru inflamație, ci ca urmare a anumitor simptome, cum ar fi articulațiile umflate.  De asemenea, dacă avem o boală de inimă, medicul dumneavoastră poate testa proteina C reactivă (C-RP), un marker al inflamației legat de problemele cardiace. Specialiștii recomandă ca medicul  să identifice simptome suficient de specifice care pot duce la diagnosticarea unei probleme inflamatorii și apoi să prescrie teste specifice.

Acestea fiind spuse, este important ca în fiecare zi să facem ceva pozitiv pentru scăderea gradului de inflamație din organism. Ce putem face dacă suntem o persoană în general sănătoasă, fără probleme diagnosticate, dar nu știm dacă nu avem un nivel crescut de inflamație în organism?

Pentru început, putem începe cu stilul de viață, lucrul pe care îl putem schimba cel mai rapid și care e singurul pe care îl putem controla. Pașii simpli constau în a fi la zi cu vaccinările și în a ne spăla mâinile în mod regulat, deoarece infecțiile declanșează inflamații. Dincolo de asta, alimentația, exercițiile fizice, somnul și reducerea stresului sunt cele patru mari comportamente pe care le putem adopta sau întări începând chiar de azi, pentru a preveni sau reduce inflamația cronică. Partea bună este că exact acestea sunt acțiunile pe care ar trebui să le întreprindem oricum, pentru sănătatea generală a organismului.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Fighting Inflammation, Special Health Report, Harvard Medical School
2. Does diet influence dementia risk? What we know (medicalnewstoday.com)
3. What is an inflammation? – InformedHealth.org – NCBI Bookshelf (nih.gov)
4. Low-Grade Inflammation’s Role in Chronic Disease (aarp.org)
5. Sursa foto: uq.edu.au