În ciuda apariției variantei Omicron a virusului ce provoacă COVID-19, oamenii din întreaga lume par surprinzător de optimiști cu privire la noul an, potrivit unui sondaj global (realizat de Ipsos, în 33 de țări, pe un eșantion de peste 22000 de adulți).

Deși persistă îngrijorările legate de creșterea prețurilor și de problemele de mediu, previziunile personale pentru 2022 ale majorității oamenilor arată bine. Peste 75% dintre oamenii din întreaga lume cuprinși în studiu cred că 2022 va fi un an mai bun decât precedentul.

Lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19, dar mai ales creșterea accesibilității lor, oferă speranță în vremuri mai bune. Iar unul din trei oameni crede că societățile vor deveni mai tolerante. Speranța pare să fie sentimentul care-i încearcă pe majoritatea oamenilor în acest nou an.

Dacă ne uităm la ce spunea directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, reporterilor la Geneva, la finalul anului trecut, această speranță pare îndreptățită, dacă va fi sprijinită de o serie de măsuri concrete.

A reveni la normal în anul acesta înseamnă, înainte de toate, să ne protejăm acum, deoarece cazurile provocate de varianta Omicron înregistrează o răspândire rapidă. Deși par să nu fie mai grave decât cele provocate de varianta Delta (încă tulpina dominantă la nivel global), Omicron s-a arătat, în primele date, ca având o transmisibilitate mai mare și o rezistență îngrijorătoare la vaccinuri, deci numărul și complexitatea măsurilor de protecție trebuie crescute.

Pentru a putea justifica optimismul și a putea celebra o victorie importantă, de etapă, pe ”frontul” pandemiei de COVID-19 la finalul anului 2022, ar trebui folosite toate măsurile de protejare a populației de la vaccinuri, la convingerea populației să poarte corect măștile și să respecte și celelalte măsuri de sănătate publică recomandate, la o bună gestionare a modului în care se fac intervențiile pentru ca persoanele care sunt infectate și fac boala să primească cele mai bune îngrijiri, evitând supraaglomerarea spitalelor și intervenția tardivă.

Cert este că, dincolo de orice, trebuie să avem așteptări realiste și să celebrăm succesele importante din acest ”război” cu virusul, dar și să fim conștienți de lecțiile primite. Cert este că pandemiile doar se atenuează, nu dispar brusc. Practic, boala va deveni endemică. Iar Covidul va deveni o boală ce va avea soarta gripei sau răcelii comune. Chiar dacă vor exista focare locale sau sezoniere, mai ales în țările cu rată mică de vaccinare (cum este și România), iar epidemiologii vor trebui să aibă grijă de noile variante care ar putea fi capabile să depășească imunitatea oferită de vaccinuri, momentele de derivă de la începutul pandemiei au trecut.

Succesul uluitor din spatele acestei realizări este dat de faptul că un număr foarte mare de oameni au fost vaccinați și că, în fiecare etapă a infecției, de la simptome ușoare până la terapie intensivă, noile medicamente pot reduce foarte mult riscul de deces. Chiar dacă acum pare simplu, de fapt a fost o muncă intensă și grea în spatele descoperirii rapide a vaccinurilor, acordării licențelor pentru atâtea vaccinuri, descoperirii tratamentelor și asigurării vaccinurilor pentru miliarde de oameni. Este un triumf științific, dar și unul de suport și coordonare fără precedent.

Lecția învățată este că vaccinurile nu oferă totuși o protecție completă, mai ales în rândul persoanelor în vârstă. Totuși, și aici, știința medicală a făcut față provocării, datorită tratamentelor identificate. Ar trebui să ne gândim la combinația dintre vaccinare și tratament ca la o serie de ziduri de protecție, fiecare împiedicând atacurile virale să devină fatale. Ridicarea fiecărui zid nou reduce și mai mult letalitatea Covid.

Combinația dintre infectare și vaccinare explică de ce, potrivit unui articol din The Economist de la finalul anului trecut, în Marea Britanie, toamna pot fi detectați anticorpi împotriva Covid la 93% dintre adulți. Oamenii sunt susceptibili de a se reinfecta, așa cum arată Marea Britanie, dar, cu fiecare expunere la virus, sistemul imunitar devine mai bine antrenat pentru a-l respinge.

Alături de noile tratamente și de faptul că în perioada curentă sunt infectați mai mult tinerii, asta explică de ce rata mortalității în Marea Britanie a rămas scăzută. Posibil ca și alte țări să urmeze aceeași traiectorie.

Desigur că toate aceste proiecții optimiste ar putea fi încă răsturnate de o nouă variantă periculoasă. Virusul suferă o mutație constantă și cu cât este mai mult în circulație, cu atât este mai mare șansa ca o nouă tulpină infecțioasă să apară. Cu toate acestea, este posibil ca tratamentele existente să rămână eficiente. În plus, vaccinurile pot fi modificate rapid pentru a ține seama de mutațiile virusului.

Iată de ce optimismul celor care au participat la studiul Ipsos ar putea deveni o profeție îndeplinită.

Legat de acest subiect fierbinte al momentului, dar nu numai, consecvenți în încercarea noastră de a afla cât mai multe despre provocările cu care ne confruntăm cu toți, vă prezentăm în revista de luna aceasta teme de actualitate precum:

• Ziua Mondială Braille – 4 ianuarie 2022. Viața în perioada pandemiei pentru persoanele cu dizabilități; 
• Impactul pandemiei asupra sănătății mintale;
• Istoria geneticii medicale și perspectivele pe care le deschide pentru tratamentele personalizate pentru boli cu impact major;
• Mituri legate de cancerul pulmonar și bronho-pneumopatia obstructivă cronică;
• Aplicațiile medicale ale tehnologiei ARN mesager.

Merită amintite și recomandările editoriale ale lunii: Rămâi Ager de Dr Sanjay Gupta, Ghid de prevenție, screening și tratament în leziunile pre-canceroase și cancerul de col uterin sub coordonarea Dr. Nastasia Șerban și Durerea – O paradigmă regândită de Dr. Gaetan Brouillard.

În nota despre speranță și întoarcerea la normalitate de care am vorbit mai devreme, vă doresc un an cu multe reușite, în care să vă bucurați de o sănătate deplină și de multă energie.

La mulți ani!

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București