(10 minute, timp de lectură)

O statistică recent publicată de American Heart Association privind bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale subliniază relația bidirecțională dintre sănătatea creierului și cea a inimii.

De asemenea, patru studii desfășurate în SUA au constatat că persoanele cu insuficiență cardiacă au un risc cu 80% mai mare de a dezvolta demență.

La nivel mondial, numărul cazurilor de demență și al deceselor a crescut alarmant în ultimele 3 decenii, mai mult decât cel al bolilor de inimă. Astfel, demența este una dintre cele mai frecvente afecțiuni în rândul populației vârstnice și, cu toate acestea, patogeneza bolii este în mare parte necunoscută.

Totuși, cercetările din domeniu evidențiază din ce în ce mai concludent importanța legăturii dintre inimă și creier în patogeneza și evoluția tulburărilor cognitive.

La persoanele sănătoase, mecanismele sofisticate de control cerebro-vascular asigură corelația dintre alimentarea cu sânge a creierului și cerințele sale energetice. Aceste cerințe cresc în timpul activității neuronale și sunt satisfăcute printr-o creștere locală puternică a fluxului sanguin. Reactivitatea vasomotorie cerebrală menține fluxul sanguin cerebral relativ constant în timpul schimbărilor tensiunii arteriale, protejând creierul de oscilațiile nedorite. Totuși, acest mecanism nu este întotdeauna capabil să compenseze provocările serioase precum oprirea fluxului sanguin cerebral din cauza unui stop cardiac sau ocluzia unei artere cerebrale mari.

Ateroscleroza, hipertensiunea arterială sau diabetul reprezintă și ele provocări demne de subliniat. Studiile au arătat că, în general, reducerea fluxului sanguin cerebral este corelată cu o prevalență în creștere a disfuncției cognitive. Mai multe dovezi în favoarea ipotezei că alimentarea insuficientă cu sânge a circulației cerebrale poate duce la afectarea cognitivă provin din observațiile la pacienții cu arterele carotide interne blocate.

Studiile arată că disfuncția unității neurovasculare care formează bariera hemato-encefalică (BHE) joacă un rol central în conexiunea inimă-creier, inducând scurgerea de constituenți plasmatici și infiltrarea celulelor inflamatorii în țesutul înconjurător. Stresul oxidativ induce disfuncția endotelială, deschiderea BHE și producția de cytokine, iar inflamația, la rândul său, sporește stresul oxidativ prin creșterea expresiei enzimelor producătoare de specii reactive de oxigen și prin scăderea nivelului de apărare împotriva stresului oxidativ.

În plus, stresul oxidativ și inflamația compromit mecanismul de regenerare a materiei albe deteriorate. Diminuarea factorilor de creștere neuronală, care a fost observată în cazul bolii Alzheimer, de exemplu, compromite și mai mult acest mecanism de regenerare.

Compromiterea BHE duce ulterior la absorbția neuronală a proteinelor neurotoxice derivate din sânge și la diminuarea micro vasculară și reducerea fluxului sanguin cerebral. S-a observat că defectele vasculare s-au dezvoltat înainte de apariția modificărilor și disfuncțiilor neuronale, ceea ce sugerează că defectele vasculare pot iniția modificări neurodegenerative.

În concluzie, există dovezi din ce în ce mai clare și numeroase care susțin o legătură între afectarea hemodinamică cerebrală și funcția cognitivă. Insuficiența cardiacă, ateroscleroza, bolile steno-ocluzive și ale arterelor mici deteriorează alimentarea cu sânge a creierului, afectând cel mai probabil funcția unității neurovasculare și a BHE, care, la rândul lor, provoacă inflamație, stres oxidativ și expune neuronii la proteine neurotoxice. Mecanismele fiziopatologice exacte și relațiile cauzale rămân însă să fie investigate mai profund.

Toate aceste mecanisme, si nu numai, fac parte din obiectul de studiu al neurocardiologiei. Neurocardiologia se referă astfel la interacțiunea bi-direcțională dintre sistemul nervos și sistemul cardiovascular, căci nu numai sistemul cardiovascular afectează sistemul nervos, relația cauzală acționând și în celălalt sens, dinspre sistemul nervos și creier spre inimă.

Astfel, influențele creierului asupra inimii pot include markeri cardiaci crescuți, aritmii sau necroză miocardică.

De asemenea, cardiomiopatia Takotsubo sau sindromul inimii frânte este un exemplu perfect al relației profunde dintre creier și inimă. Acesta imită un sindrom coronarian acut și poate duce chiar la moarte subită. Este un exemplu de patologie cardiacă majoră cauzată de catastrofe emoționale și neurologice. Rolul central al sistemului nervos autonom în reglarea funcției cardiace a dus, de asemenea, la introducerea neuromodulării pentru a îmbunătăți în mod eficient funcția cardiacă. La nivel general, neuromodularea, care acționează direct asupra nervilor, este procesul prin care activitatea acestora este schimbată – sau modulată – prin furnizarea de impulsuri electrice sau agenți farmacologici direct spre zona țintă.

Legătura dintre disfuncția inimii și cea a creierului ar putea deveni o problemă foarte importantă de sănătate publică în viitorul apropiat, deoarece atât disfuncția cardiacă, cât și pierderea progresivă a funcțiilor cognitive, sunt caracteristici ale îmbătrânirii.

Cercetătorii din domeniul neurocardiologiei îi îndeamnă pe clinicienii cardiologi și neurologi să adopte o abordare integratoare asupra sănătății inimii și creierului.

Într-un număr recent al revistei Journal of Alzheimer’s Disease, Dr. Jack de La Torre, Profesor de psihologie la Universitatea din Texas, SUA, și expert renumit în boala Alzheimer, a declarat că „asocierea semnificativă dintre bolile cardiovasculare și un risc crescut de boală Alzheimer oferă posibilitatea de a reduce în mod semnificativ incidența demenței prin identificarea timpurie și gestionarea medicală adecvată a factorilor de risc și a bolilor cardiovasculare. Acest lucru ar putea reprezenta un pas înainte gigantic în reducerea prevalenței demenței la nivel mondial, care va crește de la 35 milioane de persoane în prezent la 60 de milioane în 2030„.

În 1993, Dr. de la Torre a avansat pentru prima dată conceptul bolii Alzheimer ca fiind o afecțiune vasculară cu consecințe neurodegenerative. Ipoteza vasculară a bolii Alzheimer a avut o influență profundă asupra studiilor care implică epidemiologia, neuroimagistica, neuropatologia și terapeutica acestei boli, în încercarea de a-i defini fiziopatologia și patogeneza.

Pe un plan mai general, viitorul abordărilor terapeutice în neurocardiologie constă atât în tratamente noi, cât și în aplicarea unor idei medical-științifice integrative care să ia în considerare tulburările degenerative și vasculare cronice concomitente și interacțiunile multiplelor tratamente medicamentoase și non-medicamentoase. În acest sens, neurostimularea electrică, terapia prin muzică și, recent, denervarea renală au devenit opțiuni interesante în tratamentul anginei pectorale, al insuficienței cardiace și al hipertensiunii arteriale.

De exemplu, în cazul tratamentului hipertensiunii arteriale prin denervarea arterelor renale, mecanismul este următorul. Nivelul tensiunii arteriale este citit de anumiți receptori din organism, trimițând apoi informația către creier, care apoi produce reglarea acesteia prin comenzile date anumitor organe. Orice citire greșită a nivelului tensiunii poate duce apoi la comenzi greșite din partea creierului, care, de exemplu, pot crește și mai mult tensiunea arterială când aceasta poate fi deja la un nivel destul de ridicat.

Receptorii care citesc nivelul tensiunii arteriale se află în principal la nivelul rinichiului. Denervarea arterelor renale urmărește ca receptorii aceștia să funcționeze corect, evitând apariția sau gestionând în mod eficace hipertensiunea arterială. 

Înțelegerea deplină a mecanismelor care susțin relația bidirecțională dintre inimă si creier va permite adoptarea unor abordări terapeutice mai eficace atât pentru pacienții cu boli cardiovasculare, cât și pentru cei cu afecțiuni cerebrovasculare.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Neurocardiology – an overview | ScienceDirect Topics
2. The heart and the brain: an intimate and underestimated relation (nih.gov)
3. Neurocardiology: close interaction between heart and brain (nih.gov)
4. The heart-brain connection: mechanistic insights and models (nih.gov)
5. How does heart health affect brain health? (medicalnewstoday.com)
6. Editor – Jack C. de la Torre | Department of Psychology, Univers | 665 (omicsonline.org)
7. Hipertensiunea arteriala cu afectare renala | Centrele Ares | Radiologie Interventionala (medicina-interventionala.ro)
8. Sursa foto: How to Navigate the Heart-Mind Connection – Everyday Health