Timp de lectură: 4 minute
Lucrurile par să fi intrat într-o oarecare normalitate, cel puțin în anumite zone din lume, în timp ce pentru altele, pandemia pare să fie încă prilej de restricții majore. Dar, dacă modul în care ne raportăm la pandemie este oarecum diferit, cu certitudine toți avem ceva în comun. Trăim pe o planetă pe care omul reușește să o polueze din ce în ce mai mult, în timp ce boli precum cancerul, astmul, bolile de inimă înregistrează importante ritmuri de creștere. Nu putem să nu ne gândim că există o legătură între aceste două fenomene.
Motivată de această evidentă corelație, de Ziua Mondială a Sănătății 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adus în atenția tuturor subiectul acțiunilor urgente care sunt necesare pentru a menține oamenii și planeta sănătoși și pentru a promova o mișcare care să pună accentul pe dezvoltarea centrată pe bunăstare a societăților.
Viața noastră a tuturor depinde de sănătatea planetei pe care trăim în acest moment. Iar unele lucruri ar trebui să ne îngrijoreze.
Schimbările climatice care duc la creșterea temperaturii și la inundații port crește riscul de febră dengue pentru 2 miliarde de oameni.
Apoi, factorii de mediu, inclusiv schimbările climatice, contribuie la pierderea a 12 milioane de vieți în fiecare an.
În plus, 2 miliarde de oameni de pe glob nu beneficiază de apă potabilă, ceea ce provoacă 829.000 de decese la persoane afectate anual de diaree severă.
În tot acest timp, aerul poluat omoară 13 persoane în fiecare minut, decese cauzate de boli precum cancerul de plămâni, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale.
OMS estimează că peste 13 milioane de decese, în întreaga lume, în fiecare an, survin ca urmare a unor factori de mediu și pot fi evitate. Acești factori țin, în principal, de criza climatică, care este cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă omenirea. Criza climatică este, deci, și o criză de sănătate.
Dincolo de bolile menționate anterior, studii recente au demonstrat și faptul că schimbările climatice și căldura extremă se asociază și cu mai multe urgențe de sănătate mintală.
Un studiu recent apărut în revista JAMA Psychiatry, care examinează datele medicale de la peste 2 milioane de oameni din SUA, a obținut rezultate care arată că zilele de căldură extremă din timpul verii au fost asociate cu rate mai mari de prezentări la departamentul de urgență pentru afecțiuni de sănătate mintală.
Mai exact, zilele cu căldură extremă au fost asociate cu rate mai mari de vizite la departamentul de urgență pentru afecțiuni precum tulburările legate de consumul de substanțe, tulburările de anxietate, tulburările de dispoziție, tulburările legate de stres și cele privind autovătămarea. În schimb, pentru tulburările de personalitate și cele comportamentale o astfel de asociere a lipsit.
Echipa de cercetători a descoperit și că asocierea dintre zilele de căldură extremă și ratele mai mari de vizite la departamentul de urgență a fost mai pronunțată la bărbați, decât la femei.
Unul dintre autorii studiului, dr. Amruta Nori-Sarma, profesor asistent de sănătate a mediului la Boston University School of Public Health, a declarat că „Majoritatea oamenilor știu deja că zilele foarte calde îi expun riscului de a avea probleme de sănătate fizică, cum ar fi insolația și deshidratarea”. Ceea ce se adaugă acum este cunoașterea privind ”riscurile mai mari de a avea nevoie de îngrijire pentru afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, consumul de substanțe și autovătămarea.”
Dr. Eun-Hye Enki Yoo, profesor asociat la Universitatea din Buffalo, Departamentul de Geografie, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Având în vedere amploarea (întinderea geografică) a studiului, constatările lui au implicații semnificative pentru intervenții de sănătate publică pentru a minimiza consecințele temperaturii extreme asupra sănătății și pentru prezicerea potențialelor efecte adverse asupra sănătății în scenariile de schimbare rapidă a climei.”
În ceea ce privește situația în Europa, nu putem spune că există regiune de pe continentul nostru care este în afara oricărui pericol. Totuși, conform datelor, unele zone sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice și vor fi supuse unui impact negativ mai mare decât altele. Toate previziunile arată că sudul și sud-estul Europei vor fi puncte fierbinți în ceea ce privește schimbările climatice, având în vedere că aici se așteaptă cel mai mare impact negativ. Sunt regiuni care se confruntă deja cu creșteri semnificative ale temperaturilor pozitive extreme, dar și cu scăderi ale precipitațiilor și debitelor râurilor, ceea ce a sporit riscul de perioade de secetă mai severe, productivitate mai slabă a culturilor, pierderi ale biodiversității și incendii forestiere. În aceste zone se așteaptă și ca valurile de căldură mai frecvente și schimbările în distribuția bolilor infecțioase influențate de climă să ducă la creșterea riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor.
De asemenea, zonele de coastă și zonele inundabile din părțile vestice ale Europei sunt și ele considerate a fi puncte fierbinți, fiind supuse unui risc sporit de inundație în urma creșterii nivelului mărilor și al unei potențiale creșteri a inundațiilor cauzate de furtuni. Totodată, schimbările climatice determină schimbări majore în ecosistemele marine, cauzate de acidificarea, încălzirea și extinderea „zonelor moarte”, lipsite de oxigen, ale oceanelor.
Deși anumite regiuni pot avea parte și de anumite influențe pozitive, cum ar fi îmbunătățirea condițiilor pentru agricultură în regiuni din nordul Europei, majoritatea regiunilor și sectoarelor vor resimți un impact negativ, o dată cu schimbările climatice.
Principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de evenimentele meteorologice extreme, de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și sociale. Valurile de căldură au devenit mai frecvente și mai intense, provocând zeci de mii de cazuri de deces prematur în Europa. Efectele asupra sănătății includ răniri, infecții, expunere la pericole chimice și consecințe asupra sănătății mintale. Se prevede ca această tendință să crească și să se intensifice, dacă nu se vor lua măsuri de adaptare corespunzătoare. Răspândirea speciilor de căpușă, a țânțarului-tigru asiatic și a altor purtători de boli crește riscul de apariție a unor boli precum boala Lyme, encefalita transmisă de căpușe, febra West Nile, febra denga, Chikungunya și leishmanioza.
Așadar, pentru a scăpa de acest tablou sumbru, avem nevoie să ne regândim sănătatea, societatea și economia. Avem nevoie să regândim lumea în care trăim. Și avem nevoie să facem acest lucru rapid și aplicând măsuri eficiente.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare: