Timp de lectură: 9 minute
Durerile de cap sunt frecvente, dar, din fericire, majoritatea nu reprezintă un motiv serios de alarmare. Totuși, o durere de cap severă sau o durere de cap asociată cu alte simptome, cum ar fi febra mare sau un deficit neurologic nou apărut (cum sunt alterarea funcției cerebrale, nervoase sau musculare), poate reprezenta un semn al unei afecțiuni ce poate pune viața în pericol, cum ar fi o infecție a creierului sau accident vascular cerebral. Alte scenarii, cum ar fi o durere de cap apărută pe neașteptate în timpul sarcinii sau o cefalee cu manifestări diferite, merită, de asemenea, să fie investigate suplimentar.
Acest articol aruncă o privire asupra modului în care se desfășoară interviul și sunt investigate astfel de semne când pacientul se prezintă la serviciile de urgență, iar, în partea a doua, prezintă pe scurt simptomele de alertă legate de cefalee și tipurile de investigații recomandate.
Studiile pe această temă au indicat necesitatea ca medicii din serviciile de urgență să pună accentul pe tratamentul preventiv al durerilor de cap acute pentru a evita vizitele la departamentul de urgență. Conform acestora, cefaleea este indicată ca fiind al patrulea motiv cel mai frecvent pentru vizitele la departamentul de urgență, cu aproximativ 4 milioane de persoane din Statele Unite care se prezintă anual la urgență cu acest simptom. Deși majoritatea cazurilor se dovedesc în cele din urmă a fi benigne, consecințele unei patologii mai grave, care reprezintă aproximativ 4% din cefaleele cu care se prezintă oamenii la urgență, pot fi catastrofale, evidențiind importanța diagnosticului precis.
Astfel, „identificarea cauzelor secundare ale cefaleei care pun viața în pericol – care pot fi clasificate în cauze structurale, infecțioase și vasculare – reprezintă punctul central al evaluării în urgență”, deoarece acestea sunt asociate cu mortalitate și morbiditate ridicate, potrivit unui studiu din 2019 realizat de echipa doctorului Murtaza Akhter, profesor asistent la Departamentul de Medicină de Urgență de la Universitatea din Arizona, Colegiul de Medicină, Phoenix.
Clinicienii ar trebui să caute semnale de alarmă, să facă astfel „screeningul durerilor de cap emergente unei hemoragii intracraniane sau meningite, dar care pot indica și encefalită, abces intra cranian și tromboză venoasă centrală„, au precizat autorii. Pentru meningită, semnele de alarmă includ febra și utilizarea recentă a antibioticelor, iar pentru presiunea intra craniană crescută, semnalele de alarmă includ deficite neurologice focale, sincopa, convulsiile și o stare imunocompromisă sau antecedente de cancer.
O anamneză și un examen amănunțit pot indica necesitatea unor teste suplimentare, cum ar fi cele de neuroimagistică sau analiza serului sau a lichidului cefalorahidian. De remarcat că 80% dintre pacienți nu necesită teste suplimentare. Dacă examenul neurologic este normal, riscul de patologie malignă scade de la 1 la 20 până la 1 din 40. Testele imagistice pot include tomografia computerizată (CT) fără contrast, în cazurile în care este suspectată hemoragia intracranienă, scanările imagistice prin rezonanță magnetică pentru a evalua leziunile ischemice acute sau patologia fosei posterioare, CT-ul sau venografia prin rezonanță magnetică pentru suspiciunea de tromboză cerebrală și venoasă sau angiografia venoasă pentru suspiciunea de disecție sau anevrism.
Vârsta de peste 50 de ani este asociată cu un risc substanțial mai mare de cefalee secundară; de exemplu, de 10 ori mai mare la un pacient de 75 de ani față de un pacient de 50 de ani. „Acest lucru susține de fapt practica scanării fiecărui pacient de peste 75 de ani care se prezintă cu o cefalee nediferențiată, având în vedere că riscul lor depășește cu mult riscul mediu pentru pacienții selectați pentru imagistică”, au declarat Akhter și colaboratorii săi.
În prezentarea lor de ansamblu asupra strategiilor de diagnostic și tratament în urgență pentru durerile de cap, echipa doctorului Akhter a pus un accent special pe meningita acută, hemoragia subarahnoidiană (HSA) și glaucomul acut cu unghi închis ca etiologii potențiale.
În cele ce urmează, vom vedea, din discuția cu doi dintre medicii implicați în acest studiu, care sunt cele câteva elemente importante ale investigării cefaleei în departamentele de urgență.
Care sunt unele dintre provocările întâlnite în diagnosticarea durerii de cap în urgență și cum este abordată aceasta de obicei?
Dr. Akhter: Principala provocare este, practic, aceeași ca în cazul oricărei prezentări la urgență. Și anume, este o afecțiune care pune viața în pericol sau nu? Primul pas, ca întotdeauna, este să faci o analiză fizică și de istoric de boală amănunțită. Dacă se găsește ceva care este potențial îngrijorător, atunci trebuie continuate investigațiile pentru a căuta ce poate reprezenta un pericol pentru pacient.
Dr Miller: Una dintre principalele provocări ale evaluării cefaleelor se referă la marea lor varietate, de la cele benigne, la cele care pun viața în pericol, iar diferitele afecțiuni conexe au o suprapunere atât de semnificativă încât pot fi dificil de diferențiat între ele. În calitate de medic la urgență, am îngrijit mai mulți pacienți cu HSA anevrismală care „arătau bine” la momentul prezentării lor. Acest lucru îi poate determina pe clinicienii practicanți să recomande imagistică avansată pentru un procent ridicat al cefaleelor, de teamă să nu rateze o boală devastatoare, dar această căutare a unui ”ac într-un car de fân” are un randament scăzut și îi expune pe mulți pacienți la teste costisitoare și la expunere la radiații.
Care sunt abordările comune de tratament pentru cefalee, în acest context?
Dr Akhter: Tratamentul depinde complet de ceea ce crezi că provoacă durerea de cap. Dacă accidentul vascular cerebral hemoragic cauzează cefaleea, de exemplu, tratamentul este foarte diferit decât dacă există, de exemplu, o cefalee tensională care provoacă durerea. Primul lucru este să excludem o urgență care pune viața în pericol. Pentru analgezie în sine, pot fi utilizate o varietate de tratamente. O abordare populară este „cocktailul de migrenă”, indiferent dacă este cu adevărat o migrenă sau nu.
Care sunt alte recomandări relevante pentru clinicieni în acest caz?
Dr Miller: În experiența mea clinică, am descoperit că pacienții care se prezintă la urgență au două preocupări și ambele trebuie abordate: doresc controlul simptomelor și sunt îngrijorați că ar putea avea o cauză a cefaleei care le pune viața în pericol. Clinicienii care nu reușesc să abordeze ambele preocupări se pregătesc pentru o întâlnire eșuată, de obicei sub formă de vizite repetate, satisfacție scăzută a pacientului sau ambele. Adesea, o discuție deschisă despre temerile pacientului este un mijloc mai eficient de reasigurare decât recomandarea unor teste costisitoare, în absența recunoașterii explicite a temerilor pacientului.
Simptomele de alertă legate de cefalee pentru care trebuie solicitat imediat ajutor medical:
- durere de cap severă care devine insuportabilă în câteva secunde până la minute
- cefalee care începe sau își schimbă intensitatea la schimbarea poziției
- durere de cap care începe atunci când o persoană tușește, strănută sau se încordează
- durere de cap care nu dispare
- cefalee care se dezvoltă după vârsta de 50 de ani
- durere de cap care este asociată cu alte simptome inclusiv febră, frisoane, transpirații nocturne și scădere în greutate neașteptată
- durere de cap care debutează în ciuda faptului că persoana nu are antecedente de cefalee sau migrenă
- creștere semnificativă a frecvenței durerilor de cap sau o modificare a caracteristicilor cefaleei
- cefalee constantă care apare întotdeauna în aceeași loc
- simptome neurologice asociate, cum ar fi modificări ale vederii, amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului sau modificări ale vorbirii
- ochi roșu și dureros
- stare psihică alterată
- căderea feței sau incapacitatea de a mișca o parte a corpului
- convulsii
- o durere de cap severă și antecedente de imunosupresie din cauza unei afecțiuni precum HIV sau cancer
- debutul brusc al durerii severe, insuportabile
- tulburări de vedere care nu au legătură cu migrenă
Cum se pune diagnosticul?
Medicul va încerca să stabilească dacă durerea de cap este primară sau secundară. O durere de cap primară nu este un simptom al unei alte afecțiuni. Durerea de cap secundară reprezintă un simptom al altor afecțiuni subiacente. Un jurnal al durerii poate ajuta la determinarea declanșatorilor cefaleelor primare, cum ar fi alimentația sau activitățile derulate de pacient.
Medicul va analiza istoricul medical al persoanei. De asemenea, el va pune întrebări despre frecvența, severitatea și localizarea durerilor de cap.
Instrumentele de diagnosticare, cum ar fi imagistica, pot ajuta medicul să determine sursa durerii de cap. Unele opțiuni din acest arsenal sunt:
- viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH), un test de sânge care indică inflamația
- examinare RMN
- CT scan
- angiografie cu substracție digitală, care utilizează raze X și iod pentru a mapa vasele de sânge din creier.
În concluzie, deși este de obicei inofensivă, o durere de cap poate indica o situație de urgență. Dacă persoana nu este sigură dacă durerea de cap este sau nu un simptom al unei afecțiuni grave sau care pune viața în pericol, ar trebui să solicite asistență medicală de urgență. Medicul poate evalua starea sa și-i poate recomanda tratamentul necesar pentru a reduce durerea de cap și pentru a aborda orice cauze subiacente. Durerile de cap severe nu provoacă întotdeauna rău, dar ar putea fi un simptom al unei afecțiuni care poate pune viața în pericol. Cu diagnosticul precoce, medicul poate trata cauza principală, pentru a reduce probabilitatea complicațiilor.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
