Lumea cercetării medicale pare să ofere soluții inovatoare pentru diferite fobii precum frica de ace, sau frica de zbor.

În profesia noastră, este aproape imposibil să nu fi întâlnit vreun pacient care să ne spună că se teme de injecții. Mai mult, cum acum ne aflăm într-o perioadă în care lumea pleacă în concedii, cu siguranță ați întâlnit persoane care spun că se tem de zborul cu avionul și nu ar pune pentru nimic în lume piciorul într-un avion. Pentru toți se pare că va exista o soluție mai accesibilă de a trata fobiile decât până acum.

Într-un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, aceștia au testat, pe 126 de adulți care trăiesc în Noua Zeelandă, un sistem de realitate virtuală (VR) bazat pe aplicații pentru a trata anumite fobii. Rezultatele, publicate în Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, demonstrează că sistemul VR auto-ghidat a redus severitatea simptomelor pentru cinci fobii diferite: frica de ace, frica de zbor, frica de înălțimi, frica de păienjeni și frica de câini.

Participanții trebuiau să aibă acces la un smartphone și la internet pentru a utiliza aplicația VR. Aplicația a fost asociată cu o cască VR pentru a permite participanților să experimenteze medii virtuale la 360 de grade. Aplicația are șase module diferite (psihoeducație, relaxare, mindfulness, tehnici cognitive, expunere prin VR și prevenirea recăderilor), iar timpul de lucru pentru participanți a fost de 6 săptămâni. Ei puteau alege, de asemenea, gradul de expunere la fobia lor, folosind o bibliotecă cu diferite videoclipuri VR.

Practic, o fobie este o formă de tulburare de anxietate definită de Asociația Americană de Psihologie ca „o frică persistentă și irațională de o anumită situație, obiect sau activitate”. Deși fobiile sunt relativ comune (conform Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA, de exemplu, 12,5% dintre adulții din Statele Unite experimentează o anumită fobie la un moment dat în viața lor), ele sunt dificil de tratat. Prima linie de tratament este terapia prin expunere, o formă de terapie cognitiv-comportamentală care are ca scop expunerea unei persoane la frica sa într-un mediu sigur. Însă această terapie este costisitoare, mai greu de accesat, poate provoca disconfort și are rate ridicate de abandon.

Sper deosebire de terapia clasică, noul tratament bazat pe realitatea virtuală a fost finalizat, după 6 săptămâni, de 109 dintre cele 126 de persoane care au început experimentul. Cercetătorii spun că aceasta sugerează că aplicația are o acceptabilitate ridicată și ar putea fi folosită pentru a ajuta persoanele care nu pot sau sunt reticente să acceseze terapia de expunere directă. Aplicația este, de asemenea, rentabilă și mult mai accesibilă decât alte forme de tratament mai costisitoare.

Realizatorii studiului au descoperit, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a simptomelor la persoanele care au folosit aplicația în comparație cu cei de pe lista de așteptare. Scorul mediu de severitate până la sfârșitul studiului a scăzut de la 28/40 (simptome moderate până la severe) la 7/40 (simptome minime). Ei spun însă și că vor trebui efectuate cercetări suplimentare pentru a înțelege limitările efectuării intervențiilor psihologice pentru fobii în absența supravegherii unor psihologi.

Dincolo de această perspectivă încurajatoare de abordare a anxietății manifestată sub forma fobiilor, consecvenți în încercarea noastră de a afla cât mai multe despre noutățile din domeniul sănătății și îngrijirii pacienților, vă prezentăm în revista de luna aceasta teme de actualitate precum:

• Îngrijirile la domiciliu si provocările lor; 
• Organizația Mondială a Sănătății declară variola maimuței drept o urgență medicală globală;
• Efectele căldurii excesive asupra organismului uman;
• Hemofilia – istorie și tratamente recente (terapia transformațională);
• Cum să îmbătrânim sănătos și activ – sfaturi practice pentru cei de vârsta a doua.

Merită amintite și recomandările editoriale ale lunii: The Perfect Caregiver (Îngrijitorul perfect); The Psychobiotic Revolution – Mood, Food, and the New Science of the Gut-Brain Connection (Revolutia psiho-biotică – dispoziția, alimentația și noua știință a conexiunii intestin – creier) și Gene de mamă.

În numele echipei editoriale, vă invit să vă bucurați de o lectură plăcută a noului număr de august al revistei.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București