Timp de lectură 9 minute

Un grup de experți medicali americani reuniți într-un grup consultativ de lucru numit U.S. Preventive Services Task Force a recomandat pentru prima dată, în septembrie 2022, ca medicii din sistemul primar să facă un screening pentru anxietate tuturor pacienților adulți sub 65 de ani. Acest grup a făcut o recomandare similară pentru copii și adolescenți la începutul anului.  Grupul de experți va finaliza recomandările în lunile următoare, după ce se va finaliza consultarea publică. Deși recomandările grupului nu sunt obligatorii, acestea influențează puternic standardul de îngrijire primară din întreaga țară.

„Singura noastră speranță este ca recomandările acestea să îndrepte reflectorul asupra necesității de a îmbunătăți accesul la îngrijirea sănătății mintale – și urgent”, a declarat unul dintre experții grupului de lucru.

În ultimii 2-3 ani, americanii au raportat niveluri ridicate de anxietate ca răspuns la combinația extraordinară de factori de stres precum teama de boală și pierderea celor dragi din cauza Covid-19 sau creșterea ratelor inflației și criminalității. Din august 2020 până în februarie 2021, procentul adulților cu simptome recente ale unei tulburări de anxietate sau depresive a crescut la 41,5% de la 36,4%, potrivit unui studiu citat de grupul consultativ. Problemele de sănătate mintală în creștere nu sunt unice în Statele Unite. Anxietatea și depresia au crescut cu 25 la sută la nivel global în primul an al pandemiei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar de atunci situația s-a îmbunătățit doar parțial.

Ca răspuns la recomandările grupului consultativ din SUA, furnizorii de servicii de sănătate mintală au subliniat deja că programele de screening sunt utile doar dacă îi conduc pe pacienți către soluții eficiente. De aceea, având în vedere numărul insuficient al profesioniștilor din domeniul sănătății mintale din domeniul sănătății mintale (psiho-terapeuți, psihiatri), aceștia îi sfătuiesc pe oameni să se gândească și la „îngrijirea de sine” prin creșterea ”mușchiului rezilienței”.

În acest context al îngrijirii de sine, un prim pas deosebit de important pentru fiecare dintre noi este să fim capabili să înțelegem și să diferențiem între cele 3 concepte – îngrijorare, stres și anxietate.

Îngrijorarea este ceea ce apare atunci când mintea noastră se gândește la rezultate incerte sau la lucruri care ar putea merge prost. „Îngrijorarea tinde să fie adusă de gânduri repetitive, obsesive și este componenta cognitivă a anxietății”, a declarat Melanie Greenberg, psiholog clinician în California, SUA, și autoarea cărții „The Stress-Proof Brain” (2017).  Îngrijorarea se întâmplă doar în mintea, nu și în corpul nostru.

Îngrijorarea are, de fapt, o funcție importantă în viața noastră, potrivit Dr. Luana Marques, profesor asociat de psihiatrie la Harvard Medical School și președinte al Anxiety and Depression Association of America din SUA. Este foarte probabil ca îngrijorarea să ne determine să rezolvăm multe dintre probleme sau măcar să luăm măsuri, ambele fiind lucruri pozitive. „Îngrijorarea este o modalitate prin care creierul tău gestionează problemele pentru a te menține în siguranță„, a explicat Dr. Marques. „Doar atunci când rămânem blocați gândindu-ne la o problemă, îngrijorarea încetează să mai fie funcțională„.

În același timp, specialiștii definesc stresul drept un răspuns fiziologic legat de un eveniment extern. Pentru ca ciclul de stres să înceapă, trebuie să existe un factor de stres. Acesta este, de obicei, un fel de circumstanță externă, cum ar fi un termen limită la serviciu sau un test medical de care ne temem.  În vremurile preistorice, stresul era un răspuns natural la o amenințare, dar și astăzi acesta încă mai pornește sistemul limbic și eliberează adrenalină și cortizol, care ajută la activarea creierului și a corpului pentru a face față amenințării reale sau închipuite.

Atunci când adrenalina și cortizolul ne inundă corpul, s-ar putea să ne simțim bine la început. Rememorați cum v-ați simțit când ati reușit să rezolvați o problemă importantă în ultima clipă. Acesta este un exemplu de stres acut, care ne arată că stresul este încă un răspuns biologic care este o parte normală a vieții noastre, la fel ca în vremurile preistorice.

Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic apare este atunci când corpul rămâne în mod continuu în acest mod de luptă sau de fugă (de obicei pentru că situația nu se rezolvă, cum ar fi stresul financiar prelungit). Stresul cronic poate duce la probleme de sănătate, cum ar fi problemele digestive, un risc crescut de boli de inimă și o slăbire a sistemului imunitar.

Dacă îngrijorarea și stresul sunt simptomele, anxietatea este punctul culminant, rezultanta celor două. Anxietatea are un element cognitiv (îngrijorarea) și un răspuns fiziologic (stresul), ceea ce înseamnă că experimentăm anxietatea atât în mintea noastră, cât și în corpul nostru.  „Într-un fel”, a spus Dr. Marques, „anxietatea este ceea ce se întâmplă atunci când te confrunți cu multe griji și mult stres” pe termen mediu și lung.

Odată ce am înțeles diferența dintre cele 3 concepte, este important și să învățăm cum ne putem crește ”mușchiul rezilienței” pentru a gestiona optim îngrijorarea și stresul, evitând apariția anxietății, mai ales a celei prelungite.

În timp ce reziliența este o abilitate esențială pentru o dezvoltare sănătoasă în copilărie, știința arată că și adulții pot lua măsuri pentru a stimula reziliența la vârsta mijlocie, care este adesea momentul în care avem cea mai mare nevoie de ea, deoarece mijlocul vieții poate aduce tot felul de factori de stres, inclusiv divorțul, moartea unui părinte, probleme în carieră și griji legate de pensionare.

Partea bună este că unele dintre calitățile vârstei de mijloc – o mai bună capacitate de a ne regla emoțiile, perspectiva dobândită din experiențele de viață și preocuparea pentru generațiile viitoare – ar putea oferi persoanelor din această categorie de vârstă un avantaj față de cei tineri atunci când vine vorba de dezvoltarea rezilienței, a declarat Adam Grant, profesor de management și psihologie la Wharton School of the University of Pennsylvania din SUA.

Oamenii de știință care studiază stresul și reziliența spun că este important să ne gândim la reziliență ca la un mușchi emoțional care poate fi întărit în orice moment.

Deși este util să ne putem dezvolta reziliența înainte de o criză personală, există totuși pași activi pe care îi putem face în timpul și după o criză pentru a ne accelera recuperarea emoțională, ca de exemplu:

1. să practicăm optimismul. Optimismul poate fi învățat, cel puțin parțial și nu înseamnă să ignorăm realitatea unei situații nefaste. După pierderea unui loc de muncă, de exemplu, un optimist ar recunoaște provocarea într-un mod mai degrabă plin de speranță, spunându-și: „Va fi dificil, dar este o șansă să-mi regândesc obiectivele de viață și să-mi găsesc un loc de muncă și mai motivant„.
2. să privim altfel stresul – un studiu de la Harvard a constatat că persoanele care au privit stresul ca pe o modalitate de a alimenta obținerea unei performanțe mai bune s-au descurcat mai bine la teste și și-au gestionat mai bine stresul din punct de vedere fiziologic.
3. să nu ne considerăm vinovați în mod exclusiv pentru eșecuri. Avem tendința de a ne învinovăți pentru eșecurile vieții. Atunci când începem să punem astfel problema, să ne amintim că, chiar dacă am făcut o greșeală, cel mai probabil o serie de factori au contribuit la problemă. Este bine și să ne deplasăm atenția asupra următoarelor măsuri pe care ar trebui să le luăm pe viitor pentru a preveni astfel de probleme.
4. să ne amintim de reușitele și provocările pe care le-am depășit deja prin forțe proprii.
5. să îi sprijinim pe ceilalți. Studiile privind reziliența arată că oamenii sunt mai rezilienți nu numai atunci când au rețele sociale puternice, familie și prieteni care îi ajută să facă față unei crize, dar și atunci când oferă ei înșiși sprijin altora.

Asumarea responsabilității pentru crearea unei vieți cu sens, definirea unei misiuni pentru viața noastră ne ajută să depășim momentele grele.

„Fă ceea ce contează în vremuri de stres” este un ghid al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de gestionare a stresului.

Acest ghid este adresat oricărei persoane care se confruntă cu stresul, de la părinți și alți îngrijitori până la profesioniștii din domeniul sănătății.

Bazat pe dovezile disponibile în acest moment și pe testele extinse desfășurate pe teren, ghidul oferă informații și modalități de dobândire a unor abilități practice pentru a-i ajuta pe oameni să facă față adversității.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Health Panel Recommends Anxiety Screening for All Adults Under 65 – The New York Times (nytimes.com) – By Emily Baumgaertner, Sept. 20, 2022
2. Doing What Matters in Times of Stress (who.int)
3. How to Build Resilience in Midlife – The New York Times (nytimes.com)
4. Sursa imagine: nytimes.com (Sarah Williamson)