Timp de lectură: 7 minute

Există diferite tipuri de colită, cu cauze diferite.

Unele colite sunt de scurtă durată și ușor de tratat, cum ar fi atunci când avem o infecție bacteriană din cauza unei intoxicații alimentare. Alte tipuri – numite boli inflamatorii intestinale (BII) – sunt de natură cronică și dificil de tratat.

Bolile inflamatorii intestinale sunt un grup de afecțiuni care provoacă inflamații cronice în colon. Acestea includ, printre altele, colita ulceroasă și boala Crohn. Aceste afecțiuni afectează în mod obișnuit persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-35 de ani, existând însă și un al doilea vârf al afecțiunii la persoanele cu vârsta de 60-70 de ani.

În Europa, prevalența bolii Crohn variază între 1,5 și 213 cazuri la 100.000 de persoane, în timp ce prevalența colitei ulceroase variază între 2,4 și 294 la 100.000 de persoane.

În general, se estimează că 0,3% din populația europeană a fost diagnosticată cu BII, ceea ce corespunde unui total de 2,5-3 milioane de persoane. În America de Nord, prevalența BII a atins deja 0,5% din populație și se estimează că va afecta aproximativ 4 milioane de persoane până în 2030.

Aceste afecțiuni nu au o cauză directă. Mulți cercetători cred că sunt un tip de boală autoimună, ceea ce înseamnă că ele determină sistemul imunitar să funcționeze greșit și să își atace propriile țesuturi. Bolile autoimune par să fie parțial genetice și parțial declanșate de factori de mediu.

Simptomele pot varia, în funcție de severitatea inflamației și de locul în care apare aceasta și includ: diaree, adesea cu sânge; sângerare rectală – eliminarea unei cantități mici de sânge odată cu scaunul; dureri abdominale și crampe; pierdere în greutate sau, la copii, limitarea creșterii; oboseală cronică sau chiar depresie și febră.

Diferitele tipuri de colită au cauze diferite:

• Colita infecțioasă este cauzată de o infecție virală, parazitară sau bacteriană. Salmonella și E. coli sunt cauze comune. Cei mai mulți oameni o contactează în urma consumului de alimente sau apă contaminate. De obicei, este temporară, iar unii oameni pot avea nevoie de antibiotice pentru a se trata.

• Colita pseudo membranoasă. Acest tip de colită este cauzat de o bacterie specifică cunoscută sub numele de C. diff (clostridioides difficile). Oamenii fac adesea colită pseudo membranoasă după ce iau antibiotice. Bacteria C. diff trăiește în mod obișnuit în intestine, dar anumite antibiotice ucid alte bacterii care ajută la menținerea ei sub control, ceea ce face ca C. diff să se dezvolte excesiv.

• Colita alergică. Colita alergică afectează de obicei copiii care sunt alăptați. Este cauzată de intoleranțe alimentare, precum intoleranța la lactoză.

• Colita ischemică este un efect secundar al sindromului ischemic intestinal, care apare atunci când intestinele nu sunt suficient de bine irigate cu sânge. Ischemia este de obicei cauzată de un blocaj în vasele de sânge, cum ar fi un cheag de sânge, un anevrism sau ateroscleroză.

• Colita de iradiere este un efect secundar al radioterapiei, care este folosită pentru a trata anumite tipuri de cancer. De obicei, este temporară, dar unii oameni dezvoltă simptome pe termen lung.

• Colita de deviere este un efect secundar care poate apărea la persoanele care au suferit o colostomie. Aceasta apare în partea colonului care nu mai este folosită.

Diagnosticarea BII se face în urma unor examinări complexe, începând cu examinarea fizică și continuând cu analizele de sânge, testele de scaun, precum și testele imagistice de examinare a colonului. Testele endoscopice care permit vizualizarea interiorului colonului pot fi utile în mod special pentru a diagnostica tipul de colită. Examenele endoscopice, inclusiv colonoscopia și sigmoidoscopia flexibilă, permit prelevarea de mostre de țesut din interiorul colonului care pot dezvălui informații importante.

Majoritatea persoanelor cu colită ulceroasă au simptome ușoare sau moderate, iar evoluția acestei afecțiuni poate varia, unele persoane având perioade lungi de timp în care ea dispare. Din păcate, în multe cazuri de colită cronică apar complicații serioase, care includ perforarea colonului. Inflamația cronică slăbește pereții colonului, făcându-i mai predispuși la rupere. O asemenea perforare/rupere face ca bacteriile din colon să infecteze cavitatea abdominală (peritonită) și, eventual, fluxul sanguin (septicemie), ceea e deosebit de periculos.

De asemenea, o inflamație severă poate face ca pereții colonului să se dilate, interferând cu contracțiile musculare naturale ale acestuia (peristaltism), ceea ce duce la reținerea alimentelor și gazelor în colon (obstrucție a intestinului gros), care, la rândul ei, crește riscul de ruptură.

Inflamația pe termen lung este asociată și cu modificări celulare în peretele colonului, care pot evolua uneori spre modificări canceroase. Riscul crește rapid după primul deceniu de colită cronică. În același timp, persoanele cu boli inflamatorii intestinale (BII) sunt mai susceptibile de a avea alte boli inflamatorii în alte părți ale corpului, precum osteoartrita (inflamarea articulațiilor) și colangita sclerozantă primară (o boala a căilor biliare, care se inflamează și astfel îngustează calea prin care circulă bila).

Tratamentul colitei, care se concentrează, în general, pe îmbunătățirea simptomelor, depinde de tipul de colită și de cauza acestei, putând include:

• medicamente – antibiotice pentru a trata infecțiile, corticosteroizi pentru a trata inflamația sau modificatori ai răspunsului imunitar (pentru a reprima răspunsul autoimun).

• schimbări ale dietei – de exemplu, se recomandă evitarea alimentelor care declanșează crizele de colită și includerea altor alimente sau suplimente pentru o nutriție adecvată.

De exemplu, pentru a menține inflamația cronică la un nivel scăzut, se recomandă să evitați alimentele foarte inflamatorii, în special alimentele procesate, bogate în zahăr și grăsimi. Se recomandă în schimb mai multe grăsimi sănătoase, nesaturate, pentru a calma inflamația, cum ar fi uleiul de măsline, avocado, nucile și peștele gras.

• chirurgie – persoanele cu anumite tipuri de colită, inclusiv enterocolita necrozantă și colita ischemică, pot avea nevoie de intervenție chirurgicală pentru a trata complicațiile. Intervenția chirurgicală nu vindecă neapărat aceste afecțiuni, dar poate fi necesară pentru a opri sângerarea, a repara o perforație sau a elimina un blocaj. De exemplu, colita ischemică rezultată din sindromul ischemic intestinal nu va dispărea până când nu se restabilește fluxul sanguin în colon.

Colita acută, care este cauzată de o infecție temporară, de o intoleranță alimentară sau de expunerea la radiații, dispare de obicei de la sine. Infecțiile durează aproximativ o săptămână, în timp ce colita provocată de radiații durează câteva luni. Unele tipuri de infecții pot avea nevoie să fie tratate cu antibiotice pentru a dispărea, în special infecțiile cu paraziți. Colita alergică dispare atunci când agentul alergen a dispărut din corp.

Creșterea rapidă la nivel mondial a BII în ultimul secol face ca cercetătorii să presupună că factorii de mediu au accelerat această creștere, deoarece factorii genetici de risc au rămas relativ neschimbați în același interval de timp.  

De exemplu, pentru Boala Crohn, factorii de risc cunoscuți includ fumatul, amigdalectomia, apendicectomia și traiul în mediul urban, acesta din urmă fiind, de asemenea, un factor de risc pentru sindromul intestinului iritabil. În plus, creșterea prevalenței BII a fost asociată cu folosirea contraceptivelor orale, deficiența de vitamina D sau utilizarea de antibiotice.

Din fericire, au fost identificați și factori protectori. Astfel, cercetătorii indică 7 factori care reduc riscul dezvoltării afecțiunilor din spectrul BII: activitatea fizică (pentru Boala Crohn), alăptarea (sindromul intestinului iritabil), a împărți patul cu altcineva (Boala Crohn), consumul ceaiului (colita ulceroasă), nivelul crescut de acid folic (sindromul intestinului iritabil), nivelul crescut de vitamina D (Boala Crohn) și infecția cu H pylori (Boala Crohn, colita ulceroasă și sindromul intestinului iritabil).  

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. The epidemiology of inflammatory bowel disease: balance between East and West? A narrative review – Hammer – Digestive Medicine Research (amegroups.com)
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ulcerative-colitis/symptoms-causes/syc-20353326
3. https://crohnsandcolitis.org.uk/news-stories/news-items/10-things-you-need-to-know-about-ulcerative-colitis
4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/colitis
5. Colitis: Symptoms, What it Is, Types & Treatment (clevelandclinic.org)