Știm că nu este deloc neobișnuit să asociem stresul cu profesia de asistent medical sau cu cea de moașă. Și aceasta pentru că cele două profesii au rolul de a-i ajuta pe oameni în cele mai frumoase, dar și în cele mai dificile momente din viața lor. În timp ce, pentru cei care au preponderent momente profesionale fericite, mediul de lucru poate fi unul extrem de benefic, alții pot să facă față cu dificultate provocărilor stresului legat de munca lor și să se simtă copleșiți.
Iată de ce a vorbi despre stresul profesional și despre sănătatea emoțională a asistenților medicali și a moașelor și a-i sprijini să o gestioneze sunt lucruri importante.
Deși în România nu există astfel de studii, o serie de analize realizate, de exemplu, în SUA[1] indică faptul că aproximativ 16% dintre asistenții medicali raportează oboseală extremă la locul de muncă (burnout).
Iată de ce este util ca fiecare asistent medical să învețe cum să recunoască factorii care generează stres negativ și cum să-și mențină sănătatea emoțională.
Printre factorii de stres care pot avea impactul emoțional negativ cel mai puternic se numără îngrijirea pacienților care au o condiție medicală critică sau o suferință puternică. La aceasta se poate adăuga încărcătură mare cu sarcini, multe ore suplimentare de muncă, lipsa de satisfacții aduse de munca depusă, probleme medicale complexe. În timp, un astfel de stres în exces poate duce la burnout, care este caracterizat, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății prin:
- sentimentul de epuizare sau de lipsă de energie;
- sentimentul de detașare față de locul de muncă sau sentimente negative legate de muncă și
- performanță redusă la locul de muncă.
La aceasta se pot adăuga manifestări precum oboseala fizică sau boala, sentimentul lipsei de apreciere, lipsa abilității de a vă conecta cu pacienții și o mare rezistență față de schimbare.
Soluția nu poate fi decât promovarea îngrijirii de sine într-o manieră sistematică.
Tehnicile de îngrijire (cum ar fi meditația, exercițiile de respirație, etc.), legăturile de suport valoroase sau sprijinul pentru reformularea modului în care sunt privite problemele și provocările și pentru a simplifica lucrurile sunt toate valoroase. Desigur, când lucrurile se agravează și auto-îngrijirea devine insuficientă, persoana care suferă de stres cronic trebuie să apeleze la ajutor specializat.
Prima condiție este însă ca asistenții medicali care trec prin perioade complexe să nu se teamă să ceară ajutor.
În plus, sunt importante pauzele, pe care să le programăm la două-trei ore. Chiar dacă sunt doar 5 minute, când respirăm puțin aer curat, ne retragem să respirăm profund de 10-15 ori sau sunăm acasă sau un prieten, aceste momente de detensionare ne pot ajuta să gestionăm stresul.
Nu în ultimul rând, chiar dacă cultura noastră nu ne încurajează să facem asta, specialiștii în sănătate emoțională ne încurajează să ne permitem să simțim și manifestăm emoția (să plângem, să ne enervăm sau să ne arătăm fericirea) pentru a nu risca să le transformăm în surse de frustrare și boală profesională.
Specialiștii ne recomandă să încercăm aceste soluții de îndată ce sunt necesare, deoarece epuizarea și oboseala diminuează și calitatea îngrijirii pacientului, potrivit unui studiu publicat în revista Research in Nursing.
Dincolo de toate, să nu uităm că persoanele echilibrate emoțional nu sunt persoane care, așa cum greșit se crede, sunt în mod natural optimiste sau sunt așa pentru că sunt norocoase, ori au gene favorabile fericirii sau un temperament mai bun. Aceste persoane simt și ele tristețea, furia sau descurajarea. Ce se întâmplă diferit este faptul că ele au o relație mai bună cu aceste emoții negative. Cu alte cuvinte, când simt tristețe pentru că au pierdut un pacient, de exemplu, nu se critică și nu se judecă pentru că posibilitățile de a-l ajuta au fost limitate de condiția sănătății lui sau pentru faptul că simt tristețe. Pur și simplu acceptă că tristețea este o trăire normală a ființei umane.
În fapt, oamenii echilibrați emoțional sunt experți în a lăsa să treacă repede gândurile care le amplifică emoțiile. Ei nu se ”agață” de ele. În plus, ei acceptă sentimentele negative, nu luptă împotriva lor și se protejează de contextele și oamenii care le pot amplifica sentimentele negative.
Nu în ultimul rând, pentru a avea un bun echilibru emoțional, așa cum ne ocupăm de sănătatea noastră fizică, trebuie să ne îngrijim de sănătatea noastră emoțională. Putem face aceasta prin exerciții fizice, dietă care să ne hrănească cu adevărat și să ne dea energie, somn adecvat (ideal adulții au un somn bun de 7 ore pe zi), o bună viață socială, alături de oameni care ne împlinesc și cu care construim relații care ne hrănesc emoțional, și timp dedicat pasiunilor și hobbyurilor noastre.
Dincolo de aceste gânduri de grijă pentru voi și sănătatea voastră, vă încurajez să citiți articolele lunii decembrie din revista noastră și vă trimit cele mai bune gânduri pentru un an nou cu sănătate, echilibru emoțional și multe împliniri pe plan personal și profesional!
Sărbători fericite, La Mulți Ani!
[1] PRC-NurseReport-Final-031819-Secure.pdf (prccustomresearch.com)
