Cu siguranță, una dintre cele mai frecvente urări de sărbători a fost ”sănătate”. Toți ne dorim acest lucru, dar, de cele mai multe ori, eforturile pe care le facem pentru a o menține sunt inconsecvente.
Mi-aș dori ca, din numărul mare de oameni pe care-i cunosc și care îmi vorbesc despre boală și tratamente, măcar jumătate să mă întrebe și ”cum aș putea să am grijă cel mai bine de sănătatea mea”? Pentru cei care-și pun această întrebare, le pot spune că acest prim pas este cel mai important: nu doar să-ți dorești să fii sănătos, ci să ai un plan de sănătate pentru tine și să acționezi câte un pic în fiecare zi, în baza lui, la fel cum te achiți de alte îndatoriri zilnice.
În acest plan de sănătate, mișcarea trebuie să fie pe primul loc. Evident că în momentul în care vorbim despre mișcare, putem auzi comentarii despre bariere precum impedimentele vieții ocupate, bătrânețea, durerea cronică sau alte limitări. Desigur, exercițiile fizice pot fi într-adevăr o provocare pentru unii oameni. Însă, această activitate fizică poate lua mai multe forme, toate benefice, de cele mai multe ori nu chiar atât de dificile și adesea distractive.
Cu alte cuvinte, nu lăsați timpul, vârsta, durerea sau faptul că știți sau nu să înotați sau să mergeți cu bicicleta să vă stea în cale. Chiar și o cantitate modestă de activitate fizică zilnică vă poate ajuta să dormiți mai bine, să reduceți stresul și să gestionați mai bine emoțiile negative, să reduceți riscul de atac de cord, de cancer sau de alte boli, să vă antrenați memoria și abilitățile de gândire și să reduceți riscul de demență, să atenuați durerea cronică sau, la fel de important, să aveți momente de bucurie provocate de endorfinele care sunt asociate cu mișcarea.
Desigur, dacă acum sunteți complet sedentar sau aveți orice afecțiune care nu permite efortul, consultați un medic înainte de a începe orice activități fizice noi sau mai intense.
Însă nu trebuie să uităm că ghidurile internaționale de activitate fizică, cum ar fi cel al guvernului SUA, de exemplu, ne spun că „persoanele cu o boală cronică sau un handicap pot beneficia de activitate fizică regulată, la fel ca și femeile care sunt însărcinate.”[1] Tot ce trebuie să faceți, de exemplu, dacă aveți un handicap și vă temeți să începeți o activitate fizică nouă este să solicitați ajutor de la un medic sau de la un expert în recuperare sau fitness, pentru a decide care sunt alternativele în acel caz, care ar putea include terapia acvatică, sau sporturi în scaun cu rotile.
Ce ar fi important să faceți este să începeți cu pași mici. În final, scopul ar trebui să fie să ajungeți la recomandarea minimă de 150 de minute pe săptămână de activitate moderată.
Aceasta nu înseamnă neapărat că trebuie să mergeți la sală. Dacă 150 de minute pe săptămână este prea mult, nici asta nu e grav. Faceți cât puteți. Fiecare 10 minute contează. Începeți cu 10 minute pe zi, după care vă propuneți să ajungeți la 15. Și tot așa. Sunt zile în care nu ați reușit să mențineți ritmul. Nu e nimic, recuperați și faceți 30 de minute în weekend. Iar, la final de săptămână, faceți un bilanț. Cât de bine ați avut grijă de dumneavoastră în această săptămână? Ce puteți face pe mai departe?
Studiile au demonstrat că, în afara timpului săptămânal de activitate fizică (cum spuneam, un minim recomandat de 150 minute), nu există alte constrângeri. Mersul, cea mai elementară activitate umană, poate fi baza activității fizice în cadrul planului dumneavoastră de sănătate. Apoi, puteți găsi orice scuză pentru plimbări scurte: trebuie scos câinele afară, un copil care s-a jucat prea mult pe telefon și trebuie să vadă puțin soare sau să respire aer curat, un scurt drum până la un magazin care nu e chiar lângă casă, orice poate fi o bună ocazie să adunați minute de mișcare, pe care nu uitați să le și contabilizați. Dacă stați mult la serviciu, setați un memento la fiecare oră să vă ridicați și să faceți o scurtă pauză – chiar dacă sunt doar 50 de pași. Urcați scările (viguros, dacă puteți) în loc de lift ori de câte ori aveți ocazia. Dacă folosiți un baston sau un premergător sau altfel nu vă puteți ridica sau ieși prea mult, stabiliți-vă obiective mici, cum ar fi să vă luați propriul pahar cu apă în loc să cereți unul. Bastonul ar trebui să servească drept sprijin, nu ca barieră, ne spun experții. Dacă mersul pe jos nu vă place, sau este dificil, nu vă stresați. Există numeroase alte activități cu impact redus care vă vor servi la fel de bine cum ar fi mersul pe bicicletă, înotul, alergarea sau yoga.
Să nu uităm că drumul către mai multă activitate fizică și o mai bună stare fizică și mentală trece prin ceva ce vă place să faceți. Când realizați care este acea activitate care vă place, tot ce trebuie să faceți este să vă găsiți motivația pentru a începe și să păstrați această motivație. Există mai multe metode dovedite pentru a face acest lucru: lucrați cu un prieten de antrenament sau de plimbare, stabiliți mici obiective pe care le puteți atinge și sărbătoriți când ați reușit, vorbiți cu un prieten sau un coleg despre obiectivele voastre legate de activitatea fizică, astfel încât să vă păstrați cu responsabilitate pe drumul bun.
În plus de aceste gânduri de grijă pentru voi și sănătatea voastră, vă încurajez să citiți articolele lunii ianuarie din revista noastră și vă trimit cele mai bune gânduri pentru anul nou.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Physical Activity Guidelines for Americans, 2nd edition (health.gov)
