Managementul sănătății mintale în viitor

Timp de lectură – 7 minute

Pentru al treilea an consecutiv, în urma pandemiei Covid-19, dar și ca urmare a crizelor suprapuse precum criza energiei sau cea umanitară și de securitate cauzate de războiul din Ucraina, cererile de tratament pentru anxietate și depresie, precum și pentru tratamentul tulburărilor de stres post-traumatic și al tulburărilor legate de abuzul de substanțe, au crescut, la nivel mondial.

Mai mult, până în anii 2030, se așteaptă ca depresia și bolile mintale să depășească bolile de inimă și să devină cea mai mare preocupare în materie de sănătate la nivel mondial.

*Sursa foto: 5 mental health apps to help you through the coronavirus crisis | BBC Science Focus Magazine*

Schimbările demografice vor juca, de asemenea, un rol, în special în ceea ce privește creșterea numărului de tulburări de sănătate mintală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 2015 și 2050, proporția populației mondiale în vârstă de 60 de ani și peste se va dubla – de la aproximativ 900 de milioane la 2 miliarde de persoane. Dintre aceste persoane, aproximativ 20% vor suferi de o tulburare de natură cognitivă (de exemplu, demență, Alzheimer, Parkinson).

Persoanele în vârstă se confruntă cu factori de stres comuni tuturor oamenilor, dar și cu factori de stres specifici vârstei mai înaintate, cum ar fi o pierdere a cuiva drag, un declin al capacității funcționale sau înrăutățirea stării de sănătate. De exemplu, adulții în vârstă se pot confrunta cu mobilitate redusă, dureri cronice, fragilitate sau alte probleme de sănătate, pentru care au nevoie de o anumită formă de îngrijire pe termen lung. În plus, persoanele în vârstă sunt mai predispuse să se confrunte cu evenimente precum doliul sau o scădere a statutului socio-economic odată cu pensionarea. Toți acești factori de stres pot duce la tulburări de sănătate mintală sau la izolare și singurătate care, la rândul lor, pot duce la accentuarea suferinței.

Din fericire, o mai bună înțelegere a neurologiei și progresul în descoperirea de medicamente sau alte tratamente eficace vor însemna, de asemenea, că persoanele care suferă de depresie sau alte tulburări de sănătate mintală vor putea beneficia de un tratament mai eficient.

De asemenea, în ultimii ani, o creștere a gradului de conștientizare a publicului față de aceste tulburări a dus la o reducere a stigmatizării. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Health Partners din SUA, între 2017 și 2019, procentul de persoane care s-au simțit confortabil să vorbească despre boala lor mintală a crescut de la 66% la 71%. Același sondaj a remarcat o creștere a numărului de persoane dispuse să vorbească cu prietenii despre boala lor mintală (de la 34% la 41%), precum și o scădere a reticenței de a căuta ajutor (de la 50% la 46%). În mod clar, creșterea prevalenței duce la o mai mare conștientizare și la atitudini mai sănătoase.

Datorită creșterii gradului de conștientizare asupra sănătății mintale, serviciile de tele-sănătate mintală au cunoscut o dezvoltare promițătoare, sporind accesul persoanelor care altfel nu ar fi putut beneficia de tratament, iar această tendință se va accelera în viitor. Generațiile mai tinere, cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, sunt din ce în ce mai informate cu privire la necesitatea de a ține pasul cu problemele de sănătate mintală și caută modalități de a le combate.

„Pentru 2023, se așteaptă ca piața aplicațiilor pentru sănătate mintală să crească în continuare, deoarece acestea au demonstrat capacitatea de a ajuta utilizatorii să gestioneze adecvat administrarea medicamentelor prescrise, de a le reduce stresul, de a monitoriza simptomele tulburărilor și de a preveni apariția unor probleme grave”, remarcă un cercetător al domeniului.

Tele-serviciile de sănătate mintală pot fi simple, dar eficiente. De exemplu, oricine are posibilitatea de a trimite un mesaj text poate contacta un centru de criză. Noile tehnologii pot fi, de asemenea, combinate într-o aplicație pentru smartphone-uri sau tablete care ar putea folosi senzorii încorporați în dispozitiv pentru a colecta informații despre tiparele comportamentale tipice ale unui utilizator. În cazul în care aplicația detectează o schimbare de comportament, aceasta poate oferi un semnal că este nevoie de ajutor înainte de apariția unei crize. Alte aplicații ajută utilizatorul să se conecteze cu un consilier informal sau cu un profesionist din domeniul sănătății. Ele pot ajuta pe cineva să renunțe la fumat, să gestioneze simptomele sau să depășească anxietatea, depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) sau insomnia.

Domeniile populare de dezvoltare a aplicațiilor includ:

Aplicațiile de „autogestiune” – utilizatorul introduce informații în aplicație, astfel încât aceasta să îi poată oferi feedback. De exemplu, utilizatorul poate seta “alarme” pentru programarea administrării medicamentelor. Unele software-uri pot utiliza dispozitive suplimentare pentru a urmări ritmul cardiac, modelele de respirație, tensiunea arterială etc. și pot ajuta utilizatorul să urmărească evoluția și să primească feedback (legat, de exemplu, de potențiala suspiciune de tensiune arterială, în caz ca înregistrările arată relativ constant niveluri ridicate al tensiunii arteriale).
Aplicații de formare a abilităților (inclusiv de gestionare a tulburărilor de sănătate mintală) – acestea îi ajută pe utilizatori să învețe noi abilități de adaptare sau de gândire. Utilizatorul ar putea viziona un videoclip educațional despre gestionarea anxietății sau despre importanța sprijinului social. Apoi, utilizatorul ar putea alege câteva strategii noi pe care să le încerce și apoi să folosească aplicația pentru a urmări cât de des sunt exersate aceste noi abilități.
Aplicații de gestionare a bolii, îngrijire asistată. Acestea permit utilizatorului să interacționeze cu o altă ființă umană. Aplicația poate ajuta utilizatorul să se conecteze cu o persoană de sprijin sau poate trimite informații către un furnizor de asistență medicală care poate oferi îndrumare și opțiuni de terapie.
Aplicații de urmărire pasivă a simptomelor. Sunt aplicații care pot colecta date cu ajutorul senzorilor încorporați în smartphone-uri. Acești senzori pot înregistra modelele de mișcare, interacțiunile sociale (cum ar fi numărul de mesaje și apeluri telefonice), comportamentul în diferite momente ale zilei, tonul și viteza vocală și multe altele. Astfel de aplicații ar putea fi capabile să recunoască schimbările în tiparele de comportament care semnalează un episod de dispoziție, cum ar fi mania, depresia sau psihoza, înainte ca acesta să apară. De asemenea, aplicația ar permite alertarea profesioniștilor în sănătate mintală, atunci când un client sau un pacient al lor are nevoie de atenție suplimentară.

În plus de toată această gamă variată de aplicații, realitatea virtuală (RV) poate reprezenta o tehnologie adecvată pentru gestionarea tulburărilor de sănătate mintală, înregistrându-se deja progrese în diverse domenii de terapie. De exemplu, Food and Drug Administration (FDA) din SUA a aprobat comercializarea EaseVRx, un dispozitiv RV care se eliberează numai pe bază de prescripție medicală. Destinat pacienților cu vârsta de peste 18 ani, EaseVRx utilizează terapia cognitiv-comportamentală și alte abordări psihologice pentru a ținti simptomele durerii lombare cronice.

De asemenea, o colaborare internațională dintre universități britanice și canadiene arată că programele bazate pe RV tratează eficient afecțiuni precum anxietatea de a vorbi în public.

Mai mult, o meta-analiză din revista JMIR Mental Health din SUA arată că RV sprijină în mod eficient terapia cognitiv-comportamentală în tratarea anxietății și depresiei.

Tehnologia deschide, astfel, o nouă eră în domeniul asistenței în domeniul sănătății mintale și al colectării de date asociate. Dispozitivele mobile, precum telefoanele mobile, smartphone-urile și tabletele, oferă publicului, medicilor și cercetătorilor noi modalități de a cere și oferi ajutor, de a monitoriza progresele și de a ajuta la înțelegerea a ce este starea de bine, de sănătate mintală, și cum poate fi atinsă, un obiectiv de o importanță esențială, mai ales în viitor.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

Managementul sănătății mintale în viitor

Arhive

Recomandări

Link-uri utile