Ziua mondială dedicată luptei cu cancerul

Timp de lectură: 6 minute

Această temă reunește toate eforturile de luptă împotriva cancerului la nivel global, în încercarea de a preveni milioane de decese în fiecare an, prin creșterea gradului de conștientizare și educație despre cancer și prin sporirea presiunii asupra guvernelor și tuturor celor ce pot lua măsuri sau pot acționa pentru controlul bolii.

Pentru România, problema este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, după bolile cardiovasculare, cancerul reprezintă cea mai importantă cauză a mortalității, cu 19% din totalul deceselor. Astfel, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România, în anul 2019, iar rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media Uniunii Europene (conform profilului de țară privind cancerul – România 2023, publicat pe 1 februarie 2023 la Link profil de țară privind cancerul în România). De asemenea, mortalitatea prin cancer (264 la 100.000 de locuitori) este peste media UE (247 la 100.000 de locuitori) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colo rectal, hepatic și al vezicii urinare).

Iată de ce este cu atât mai important să știm cum putem să prevenim cât mai bine riscul de îmbolnăvire prin acțiuni care stau în puterea fiecăruia dintre noi. Practic, ar trebui ca fiecare dintre noi să știe că alegerile pe care le facem cu privire la dietă, exerciții fizice și alte obiceiuri ne pot afecta sănătatea generală, dar și riscul de a dezvolta cancer și alte boli grave.

Evitați fumatul, activ sau pasiv. Nu există niciun tip de tutun care să fie sigur. Dacă fumați țigări sau folosiți alte tipuri de produse din tutun, cel mai bine este să renunțați. De asemenea, este important să evitați fumul de tutun (fumatul pasiv). Atât utilizarea produsele din tutun, cât și expunerea la fumul de tutun, pot provoca cancer, precum și multe alte probleme de sănătate. Dacă vreți să renunțați la fumat, consultați medicul de familie sau un alt specialist pentru a găsi cea mai bună și eficientă metodă.

Păstrați o greutate sănătoasă. Excesul de greutate sau obezitatea sunt asociate de studii cu creșterea riscului pentru mai multe tipuri de cancer. Pentru aceasta, sunt două lucruri pe care le puteți face: alimentația sănătoasă și evitarea creșterii excesive în greutate pe tot parcursul vieții, alături de echilibrarea caloriilor pe care le consumați cu cantitatea de activitate fizică depusă. Urmărirea dimensiunilor porțiilor este o parte importantă a controlului greutății, în special pentru alimentele bogate în grăsimi și în zahăr.

Încercați să mâncați legume, fructe și cereale integrale în locul alimentelor cu mai multe calorii. Imaginea alăturată ne învață cum să gândim porțiile zilnice de mâncare ca să reducem greutatea sau să ne păstrăm o greutate normală și cum să măsurăm dimensiunile acestora folosind propria mână. În plus de mărimea porțiilor, contează să avem un model de alimentație sănătoasă care include o mulțime de fructe, legume și cereale integrale și limitează sau evită carnea roșie și procesată, băuturile dulci și alimentele foarte procesate.

Cel mai sigur este să nu beți deloc alcool. Dacă apare o excepție, nu beți mai mult de 1 pahar de băutură pe zi pentru femei sau 2 pahare pe zi pentru bărbați.

Faceți multă mișcare fizică. Ea aduce multe beneficii pentru sănătate. Pentru adulți, idealul înseamnă 150-300 de minute de activitate moderată pe zi, în timp ce la copii și adolescenți, optimul înseamnă cel puțin 1 oră de activitate de intensitate moderată sau viguroasă în fiecare zi. Activitatea moderată este aceea care ne face să respirăm la fel de greu ca în timpul unei plimbări rapide. Ea aduce o ușoară creștere a ritmului cardiac și a respirației. Activitățile viguroase se desfășoară la o intensitate mai mare. Ele provoacă o creștere a ritmului cardiac, transpirație și o frecvență respiratorie mai rapidă.

De asemenea, atunci când medicul de familie sau un alt medic specialist recomandă testarea pentru depistarea anumitor tipuri de cancer, este important să-i urmăm sfatul. Practic, testele de screening sunt folosite pentru a găsi cancerul la persoanele care nu prezintă simptome. A face un astfel de test la intervale regulate vă oferă cea mai bună șansă de a găsi cancerul devreme, atunci când în faze incipiente, înainte de a se răspândi.

De exemplu, Societatea Americană a Cancerului face recomandări cu privire la testărilecare sunt potrivite la fiecare decadă de vârstă, după 20 de ani.

Astfel, între 21-29 de ani ce ar fi bine să știți despre testările recomandate pentru cancer este că:

dacă aveți un risc mai mare decât media pentru cancer de colon, din cauza antecedentelor familiale, a tulburărilor genetice sau a altor factori este necesar să discutați cu un specialist despre testarea cancerului de colon. În caz contrar, testarea nu este necesară.
toate femeile ar trebui să fie educate despre cum arată și se simt în mod normal sânii lor și să raporteze imediat orice schimbare unui furnizor de servicii medicale. Apoi, trebuie să afle dacă au un risc mai mare decât media pentru cancer de sân. Dacă nu au, atunci testarea nu este necesară în acel moment. Dacă au, trebuie să discute cu un furnizor de servicii medicale despre când trebuie să înceapă să facă mamografii sau alte teste de screening pentru cancerul de sân.
înainte de vârsta de 25 de ani, nu este necesar niciun test pentru cancerul de col uterin. Începând cu vârsta de 25 de ani și până la vârsta de 65 de ani, toate persoanele de sex feminin ar trebui să facă un test Papanicolau la fiecare 3 ani.

Persoanele între 30-39 de ani trebuie să aibă în vedere următoarele:

referitor la testarea pentru cancerul de colon sau cancerul de sân, se păstrează aceleași recomandări ca și pentru intervalul de vârstă precedent;
în cazul testării pentru cancerul de col uterin, se păstrează recomandarea unui test Papanicolau la fiecare 3 ani, chiar și în cazul în care ați fost vaccinată împotriva HPV. Singura excepție apare la persoanele care au colul îndepărtat chirurgical, în cazul în care motivele nu au fost un pre-cancer sau cancer de col uterin; persoanele cu istoric de pre-cancer de col trebuie să continue testarea timp de 25 de ani de la diagnostic.

Persoanele între 40 și 49 de ani au următoarele recomandări de testare:

pentru testarea pentru cancerul de colon, la persoanele între 40-44 de ani se păstrează recomandările de la vârstele anterioare. Începând cu vârsta de 45 de ani, persoanele cu risc mediu trebuie să înceapă testarea, conform recomandărilor medicului lor curant;
pentru testarea cancerului de sân, la femeile între 40-44 de ani, testarea se poate face anual, prin mamografii, dacă ele decid acest lucru; avantajele și dezavantajele testării trebuie analizate și ele; de la 45 de ani, femeile trebuie să facă anual câte o mamografie, împreună cu alte teste, dacă sunt recomandate de medic;
pentru testarea cancerului de col, se păstrează recomandările pentru deceniul anterior de vârstă.
De la vârsta de 45 de ani, bărbații cu un risc mai mare decât media de cancer de prostată (un frate, tată, bunic etc. care au avut cancer de prostată la vârste mai mici de 65 de ani) trebuie să discute cu un medic despre testare. Dacă mai mult de o rudă apropiată a avut un astfel de cancer, testarea poate începe la 40 de ani.

Persoanelor între 50 și 64 de ani li se recomandă următoarele

testarea pentru cancerul de colon care a început la 45 de ani la persoanele cu risc mediu;
testarea pentru cancerul pulmonar, la peste 50 de ani, mai ales în funcție de istoricul de consum de tutun. Testarea este recomandată dacă sunteți fumător sau dacă ați renunțat la fumat în ultimii 15.
testarea pentru cancerul de sân este recomandată, sub formă de mamografie, femeilor în vârstă de 50-54 de ani, în fiecare an. După 5 de ani poate fi continuată testarea la același interval, sau se poate face la 2 ani.
pentru testarea cancerului de col, se păstrează recomandările pentru deceniul anterior de vârstă.
Peste 50 de ani, toți bărbații cu risc mediu trebuie să discute cu un medic despre testarea pentru cancerul de prostată și să urmeze recomandările.

Persoanele de peste 65 de ani ar trebui:

să se testeze pentru cancerul de colon, între 65 și 75 de ani. Peste această vârstă, decizia de a continua testarea și cu ce tip de teste trebuie luată în consultare cu medicul curant.
să se testeze pentru cancer pulmonar, dacă sunt fumători sau au renunțat la fumat în ultimii 15 ani și nu au simptome de cancer pulmonar;
să se testeze pentru cancer de sân la fiecare 2 ani
nu mai este necesară testarea pentru cancerul de col uterin, dacă testarea a fost făcută în mod regulat și testele au fost normale în ultimii 10 ani;
să se testeze, în funcție de starea de sănătate și nu neapărat de vârstă pentru cancerul de prostată.

Să nu uităm, așadar, că de fiecare dintre noi depinde să prevenim cât mai bine riscul de îmbolnăvire, prin acțiuni care stau în puterea noastră. Practic, ar trebui ca fiecare dintre noi să știe că alegerile pe care le facem cu privire la dietă, exerciții fizice și alte obiceiuri ne pot afecta sănătatea generală, dar și riscul de a dezvolta cancer și alte boli grave. Iar testarea face parte din arsenalul de instrumente cu ajutorul cărora putem depista timpuriu cancerul. Nu în ultimul rând, vaccinarea pentru prevenirea cancerului de col uterin este și ea la îndemâna noastră. Tot ce contează este să nu fim pasivi în fața riscurilor și să acționăm.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

Ziua mondială dedicată luptei cu cancerul

Timp de lectură: 6 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile