V-ați întrebat vreodată ce legătură există între alimentele pe care le consumăm și starea noastră de sănătate? Dr. Thomas Brenna, de la Departamentul de Nutriție al Facultății de Medicină Dell a Universității din Texas din Statele Unite ale Americii, este specializat în cercetări privind genomul uman și acizii grași omega-3. El subliniază că, dintre toți factorii de mediu cu care organismele, nu numai cel uman, intră în contact, hrana este unul dintre cele mai importante.

Cercetările de până acum arată că există o corelație importantă între dietă și anumite boli cronice, dar mecanismul nu este pe deplin elucidat. Nu știm ce rol joacă genomul uman în această ecuație. Nutrigenomica, un domeniu științific nou apărut, încearcă să descopere acest rol analizând relația dintre genom și alimentație. Mai precis, nutrigenomica e definită ca fiind știința care studiază rolul nutrienților și al compușilor alimentari bioactivi în expresia genelor.

Exploatarea acestor informații genomice permite dobândirea de noi cunoștințe menite să obțină o mai bună înțelegere a interacțiunilor nutrienți-gene în funcție de genotip, cu scopul final de a dezvolta strategii nutriționale personalizate pentru o sănătate optimă și prevenirea bolilor.

Există trei factori centrali care stau la baza nutrigenomicii ca știință importantă. În primul rând, există o mare diversitate în genomul moștenit între grupurile etnice și indivizi, care afectează bio-disponibilitatea și metabolismul nutrienților. În al doilea rând, oamenii diferă foarte mult în ceea ce privește disponibilitatea și alegerea alimentelor/nutrienților, în funcție de diferențele culturale, economice, geografice și de percepția gustului. În al treilea rând, malnutriția (deficiență sau exces) poate afecta expresia genetică și stabilitatea genomului, ceea ce poate duce la mutații la nivelul secvenței genetice sau la nivel cromozomial.

Ipotezele fundamentale care stau la baza nutrigenomicii sunt următoarele:

1. nutriția poate afecta direct expresia genelor din căile metabolice critice și/sau indirect prin afectarea incidenței mutațiilor genetice la nivelul secvenței de bază sau la nivel cromozomial, care, la rândul său, provoacă modificări în dozarea și expresia genelor.
2. efectele nutrienților și ale nutriomilor (combinații de nutrienți) asupra sănătății depind de variantele genetice moștenite.
3. există beneficii de sănătate dacă cerințele nutriționale sunt personalizate pentru fiecare individ, luând în considerare atât caracteristicile genetice moștenite, cât și cele dobândite, în funcție de stadiul de viață, preferințele alimentare și starea de sănătate.

Pe măsură ce nutriția devine din ce în ce mai integrată în medicina preventivă, este esențial ca dieteticienii și medicii practicieni, precum și geneticienii, să fie educați în mod holistic și în domeniul nutrigenomicii, astfel încât principiile, protocoalele bazate pe dovezi și practicile din acest domeniu să fie utilizate în mod eficace.

Odată cu dezvoltarea domeniului nutrigenomicii, suntem și martorii dezvoltării fără precedent a unor aplicații inteligente care urmăresc să ne ajute să  creștem aportul de nutrienți sau să monitorizăm efectele acestora asupra stării noastre de sănătate. În acest context, Sara Kostelnick, dietetician pentru performanță sportivă la University of Kansas – Health System din Statele Unite ale Americii, declara recent: „În calitate de dietetician, văd adesea că aportul de fructe și legume este uitat atunci când se fac schimbări în stilul de viață. Multe studii au investigat rolul monitorizării ca mijloc de creștere a responsabilității și de atingere a obiectivelor de sănătate pe care ți le-ai stabilit. Oferirea unei modalități practice de a face acest lucru – ca, de exemplu, de a monitoriza consumul, poate ajuta utilizatorii să își crească consumul zilnic de fructe și legume„, a adăugat ea.

Astfel, un studiu din 2019 asupra folosirii aplicației SMART 5-A-DAY (o aplicație interactivă pentru telefoanele mobile care ajută la înțelegerea și respectarea recomandărilor din Marea Britanie privind consumul de 5 fructe și legume pe zi) a constatat o creștere (încă) modestă a cunoștințelor participanților cu privire la recomandările privind consumul de fructe și legume, precum și a consumului în sine.

De atunci, cercetătorii au încorporat mai multe actualizări bazate pe feedback-ul utilizatorilor și se așteaptă ca acest lucru să aibă un impact pozitiv asupra consumului general de fructe și legume. „Cercetările au constatat, de asemenea, că monitorizarea atingerii unui obiectiv legat de sănătate duce la creșterea probabilității atingerii obiectivului„, a declarat pentru revista Medical News Today Debbie Fetter, doctor în științe, profesor asistent de nutriție la Universitatea din California, Davis, din Statele Unite ale Americii.  „Consumarea mai multor fructe și legume este o modalitate excelentă de a ne îmbunătăți sănătatea, iar o aplicație poate ajuta oamenii să își atingă obiectivele„, a declarat Dr. Fetter.

Cercetătorii speră ca aplicațiile de tipul SMART 5-A-DAY să le ofere utilizatorilor cunoștințe care să îi încurajeze să consume mai multe fructe și legume, precum și o modalitate practică de a monitoriza consumul, ingredient important în atingerea obiectivelor de nutriție. Pentru a utiliza aplicația, utilizatorii introduc ce fructe și legume au mâncat la fiecare masă și în ce cantitate, precum și în relație cu recomandările britanice de cinci porții de fructe sau legume diferite pe zi. Aplicația ia în calcul doar fructele și legumele relevante pentru aceste recomandări din Marea Britanie, astfel încât cele care nu sunt incluse în recomandările britanice, cum ar fi cartofii, nu pot fi adăugate.

Cercetătorii subliniază că unul dintre principalele beneficii ale unei asemenea aplicații este că îi ajută pe utilizatori să conștientizeze cât de puține fructe și legume consumă, ceea ce îi poate atenționa să își îmbunătățească dieta în mod permanent.

A avea un stil de viață sănătos înseamnă să creezi obiceiuri sănătoase care durează o viață întreagă, cu reale beneficii asupra stării de sănătate fizică, dar nu numai.

Astfel, în ultimii câțiva ani, mai multe studii au sugerat că alegerea unei diete mai sănătoase, bogată în legume, fructe și cereale integrale, poate contribui la îmbunătățirea simptomelor depresiei. De exemplu, un studiu din aprilie 2022 făcut de cercetători de la Universitatea de Tehnologie din Sidney, Australia, a constatat că bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au înregistrat o îmbunătățire a simptomelor depresiei după ce au trecut la o dietă mediteraneeană. Rămâne totuși neclar ce mediază legătura dintre calitatea dietei și sănătatea mintală, ceea ce face necesară organizarea mai multor studii relevante pentru a înțelege acest mecanism.

Există deja câteva studii în această privință, cu descoperiri cu potențial important. Astfel, două studii publicate în revista Nature Communications la sfârșitul anului 2022 au analizat legătura dintre microbiota intestinală și simptomele depresiei. Unul dintre studii a constatat că 13 tipuri de bacterii sunt asociate în mod special cu simptomele depresiei. Dr. Najaf Amin, cercetător asociat senior în cadrul Departamentului Nuffield de Sănătate a Populației de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, specializat în utilizarea datelor genomice pentru a identifica biomarkeri ai trăsăturilor neuro-psihiatrice, este unul dintre autorii unuia dintre studiile publicate în revista Nature Communications. Este posibil ca modul în care aceste bacterii contribuie la activarea diferitelor semnale în creier să fie cel care poate explica legătura dintre compoziția bacteriană a intestinului și simptomele depresiei. Iar aici intervine rolul dietei: cu anumite schimbări în alimentație, am putea influența abundența anumitor bacterii în intestin.

Dezvoltarea unei abordări personalizate a nutriției pentru prevenirea și terapia bolilor va necesita o înțelegere mult mai cuprinzătoare a interacțiunilor nutrienți-gene și a impactului acestora asupra fenotipului, pentru a identifica, evalua și dezvolta priorități și strategii de intervenție dietetică, cu implicații potențial majore pentru sănătatea publică. Este important să se analizeze raportul cost-beneficiu, luându-se în calcul atât beneficiile de prevenire și tratare a unor condiții medicale, cât și costul oferirii pe scară largă a consilierii pentru o nutriție personalizată, cu recomandări individualizate și adaptate, bazate pe descoperirile nutrigenomicii.  

Cercetătorii cred că, pe termen lung, acest domeniu ar putea fi modalitatea cheie de a optimiza nutriția pentru efecte pozitive asupra sănătății, a stării de bine și a încetinirii deteriorării asociate cu procesul de îmbătrânire, depinzând și de măsura în care oamenii vor fi motivați și își vor permite o dietă personalizată.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Nutrigenomics: Understanding Nutrition and Health (utexas.edu)
2. Nutrigenetics and Nutrigenomics: Viewpoints on the Current Status and Applications in Nutrition Research and Practice – PMC (nih.gov)
3. SMART 5-A-DAY app | Bournemouth University
4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-a-new-app-could-help-people-eat-more-fruits-and-vegetables
5. Depression and the gut: Can diet help improve mental health? (medicalnewstoday.com)