Dacă ne uităm la profilul de țară privind cancerul[1], rata de mortalitate prin cancer în România standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media Uniunii Europene (UE) în anul 2019 și a avut un progres foarte slab față de anul 2011, comparativ cu media UE. În același timp, mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut din 2000 pentru șase tipuri de cancer (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).
Pe de altă parte, la nivel mondial, există peste 2,3 milioane de cazuri de cancer de sân care apar în fiecare an, ceea ce îl face cel mai frecvent cancer în rândul adulților. În 95% din țări, cancerul de sân este prima sau a doua cauză de deces prin cancer la femei. Mai mult, supraviețuirea după cancerul de sân este în mare măsură un element de inechitate: aproape 80% dintre decesele cauzate de cancerul de sân și de col uterin apar în țările cu venituri mici și medii.
În aceste condiții, inițiativa OMS de a lansa pe 2 februarie a.c. un nou cadru de inițiativă globală împotriva cancerului de sân oferă o foaie de parcurs pentru atingerea țintelor de salvare a 2,5 milioane de vieți de la decesul cauzat de cancerul de sân până în 2040.
Noul cadru recomandă țărilor să pună în aplicare trei piloni ai promovării sănătății pentru depistarea precoce, diagnosticarea în timp util și managementul cuprinzător al cancerului de sân.
Aceștia sunt:
- Recomandarea ca țările să se concentreze asupra programelor de depistare precoce a cancerului de sân, astfel încât cel puțin 60% dintre cancerele de sân să fie diagnosticate și tratate ca boală în stadiu incipient.
- Diagnosticarea cancerului de sân în termen de 60 de zile de la prezentarea inițială poate îmbunătăți rezultatele tratamentului pentru cancerul de sân. Astfel, tratamentul trebuie să înceapă în termen de trei luni de la prima prezentare.
- Gestionarea cancerului de sân să fie făcută astfel încât cel puțin 80% dintre paciente să își finalizeze tratamentul recomandat.
Această inițiativă OMS se alătură altor eforturi notabile de a proteja populația și de a ajunge la un control mai bun al tuturor acestor maladii.
Astfel,Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului vine, în fiecare an, pe 4 februarie, să ne amintească că sunt lucruri pe care le putem face pentru a preveni și controla cancerele. Iar primul pas este ca tot mai mulți dintre noi să conștientizăm că prevenția primară, screningul și depistarea precoce, încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolii și să și știm ce să facem pentru aceasta.
Este nevoie, pe de altă parte, ca autoritățile să-și asume angajamente politice pentru a depune toate eforturile posibile spre a învinge cancerul, cum este Planul European de combatere a cancerului (adoptat în februarie 2021) sau Legea Planului național de prevenire și combatere a cancerului (adoptată în România în noiembrie 2022).
Aceste măsuri sunt cu atât mai necesare cu cât se estimează că, până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.
Privind acum la riscuri, principalii factori care contribuie la creșterea numărului de îmbolnăviri prin cancere sunt factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea și obezitatea, lipsa activității fizice regulate) și factorii de mediu (cum ar fi poluarea).
Majoritatea dintre aceștia pot fi controlați prin ajustări ale stilului de viață.
Aceste recomandări sunt ilustrate și prezentate succint în Codul European împotriva cancerului. Tu ce acțiuni ai întreprins luna aceasta pentru a te proteja?
Pentru a completa tabloul cunoștințelor despre Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului și alte teme de actualitate, vă încurajez să citiți articolele lunii februarie din revista noastră și vă doresc să faceți zilnic alegeri conștiente pentru sănătatea voastră.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Profil de țară privind cancerul: România 2023 | OECD iLibrary (oecd-ilibrary.org)