Timp de lectură: 6 minute

Deja este un fapt demonstrat: poluarea aerului contribuie major la povara bolilor la nivel mondial. Și aceasta pentru că cea mai mare parte a populației de pe glob locuiește în locuri în care nivelurile de poluare a aerului, din cauza emisiilor industriale, producției de energie, transportului și arderilor de combustibili pentru consumul domestic, depășesc considerabil recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului ”sănătos”.

Poluarea aerului exterior reprezintă o provocare urgentă pentru sănătatea publică la nivel mondial, deoarece este omniprezentă și are numeroase efecte negative grave asupra sănătății umane, inclusiv cancerul. În prezent, există dovezi substanțiale din studiile asupra oamenilor și animalelor de laborator, precum și dovezi mecaniciste care susțin o legătură cauzală între poluarea aerului exterior cu particulele toxice și incidența și mortalitatea asociată cancerului pulmonar. Se estimează că sute de mii de decese anuale prin cancer pulmonar în întreaga lume sunt atribuite poluării aerului cu particule în suspensie.

Dovezile epidemiologice privind poluarea aerului exterior și riscul altor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de vezică urinară sau cancerul de sân sunt mai limitate, dar apar și ele. De exemplu, cancerul de sân reprezintă 30% din noile cancerele invazive diagnosticate la femeile americane în 2021, potrivit Societății Americane de Cancer. În plus, datele bazate pe populație arată creșteri semnificative și constante ale cancerului de sân din 1935 până în 2015, în special în rândul femeilor mai tinere (vârsta 25-39 de ani). Iar afecțiunea are legături cunoscute, demonstrate de unele studii sau suspectate, cu mulți factori de mediu. Poluarea aerului exterior poate fi, de asemenea, asociată cu o supraviețuire mai slabă a bolnavilor de cancer, deși și asupra acestui subiect mai sunt necesare cercetări suplimentare.

Preocupați de acest subiect, vă propunem să urmărim un interviu de mare actualitate, cu dr. Maria Neira, Director al Departamentului de Mediu, Schimbări Climatice și Sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Fiecare dintre noi am experimentat senzația de oboseală, sau dificultățile de respirație, atunci când aerul este poluat. Dar sigur lucrurile nu se reduc la aceste neplăceri pe care le putem resimți în momentul în care aerul din zona nu este tocmai ”respirabil”.

Ce efecte are poluarea aerului asupra sănătății și de ce consideră OMS poluarea aerului o urgență majoră de sănătate publică?

MN. Atunci când avem în fiecare an peste 7 milioane de decese premature asociate cu expunerea la aerul poluat, devine evident de ce se întâmplă acest lucru. Practic, 9 din 10 persoane, mai ales cele care trăiesc în marile orașe, nu respiră un aer care să respecte standardele pe care OMS le consideră potrivite pentru a rămâne sănătoși.

Pentru mult timp s-a considerat că expunerea la aerul poluat are efecte doar asupra sistemului respirator. Acest lucru rămâne valabil, în sensul că poluarea aerului ne afectează prin boli precum BPOC, cancer pulmonar sau pneumonie. Dar, în plus de aceasta, știm acum că atunci când particulele dăunătoare din aerul respirat ajung în plămâni și de acolo prin sânge, ajung în sistemul cardio-vascular, ele pot fi responsabile de bolile cardiace ischemice, de bolile neurologice, de accidentele cardio-vasculare și de anumite probleme ale sistemului reproducător. Din toate aceste motive, poluarea aerului este una dintre cele mai mari urgențe de sănătate publică cu care ne confruntăm în acest moment.

În ce măsură faptul că trăim în medii poluate ne face mai expuși la boli respiratorii precum Covid-19?

MN. Avem acum dovezi științifice care ne arată că expunerea prelungită la substanțele toxice din aerul poluat ne afectează sistemul imunitar și ne face mai susceptibili la orice tip de boală respiratorie, precum Covid-19. În plus, poluarea aerului crește riscul bolilor cronice, cum sunt cele cardio-pulmonare, boli metabolice etc., ceea ce determină așa numitul risc asociat cu co-morbidități și crește riscul asociat cu Covid-19. 

Atunci când vorbim despre poluarea aerului, nivelul de pericol pare atât de mare că devine aproape imposibil de gestionat. Care sunt exemplele concrete de inițiative pe care guvernele sau diversele organizații le-au luat pentru a reduce efectiv poluarea aerului?

Desigur, cea mai bună opțiune pe care o avem pentru a reduce poluarea aerului este să oprim arderea combustibililor fosili. Această combustie a combustibililor fosili contribuie nu doar la schimbările climatice, ci și la producerea unor elemente toxice care poluează aerul pe care-l respirăm și care ajung în plămânii noștri. Așadar, schimbarea politicilor în ceea ce privește ce surse de energie folosim va fi un element esențial în combaterea efectelor poluării.  Legislația potrivită și punerea în aplicare a standardelor de calitate a aerului ale OMS pot și ele ajuta. Dar dacă este să ne referim la metode concrete, avem primării care decid să schimbe modul în care asigură transportul în comun, de exemplu, promovând folosirea unor modele de asigurare a transportului public mai adecvate pentru mediu și sănătatea oamenilor, promovând reducerea folosirii autoturismelor personale în centrul localităților unde există alternative pentru transport public sau folosirea de mijloace de transport mai puțin poluante, sau încercând reducerea ambuteiajelor, lucruri care au efecte pozitive imediate asupra calității aerului.

Populația poate pune presiune pe decidenți, cum ar fi primarii, pentru aplicarea unor astfel de măsuri, inclusiv asigurarea de sisteme de monitorizare a calității aerului pe care-l respiră, pentru a crește nivelul de protecție. Dacă luăm măsuri, avem motive de optimism. În țările europene sau America de Nord situația s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 20 de ani. Însă, există țări în care situație este încă departe de ceea ce ar trebui să fie, unde ar trebui aplicate măsuri de prevenire a poluării aerului prin limitarea consumului de combustibil fosil, promovarea folosirii energiilor nepoluante și regândirea tuturor obiceiurilor noastre de consum și reciclare. Doar astfel putem gestiona această problemă complicată care este poluarea aerului. Dacă ne ocupăm de problema schimbărilor climatice, o rezolvăm și pe aceea a poluării aerului și, ca efect, am putea rezolva și problemele sănătății noastre asociate cu aceasta.  Cu alte cuvinte, există o legătură directă între sănătatea noastră și sănătatea planetei.

Așadar, pentru binele nostru, ar fi util să urmărim politicile și recomandările de sănătate publică, inclusiv intervențiile la diverse niveluri, de la acțiunile individuale, la cele de la nivel comunitar sau național. Personalul medical poate avea și roluri mai extinse în ceea ce privește prevenirea riscurilor și advocacy pentru acțiuni precum promovarea mișcărilor ecologiste care ne pot ajuta să ne protejăm sănătatea.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. WHO’s Science in 5 : Air pollution, a public health emergency – Bing video
2. Environmental Factor – November 2021: Increasing evidence links air pollution with breast cancer (nih.gov)
3. Outdoor air pollution and cancer: An overview of the current evidence and public health recommendations – PubMed (nih.gov)