Timp de lectură: 7 minute
Nivelul ridicat de zahăr din sânge (hiperglicemia) este prezent în principal în cazul persoanelor cu diabet, dar poate apărea și în cazul persoanelor ne-diabetice, și poate avea consecințe serioase dacă nu este tratat.
Semnele unui nivel ridicat de zahăr din sânge sunt următoarele:
1. sete și urinare frecventă – rinichii trebuie să muncească în plus pentru a procesa tot acel zahăr suplimentar din sânge. Când nu pot ține pasul, corpul scapă de acest zahăr în exces, împreună cu apa din corp, de care corpul are nevoie pentru alte procese fiziologice (a produce energie, a transfera nutrimente și a scăpa de deșeuri).
2. probleme de vedere – pentru procesarea zahărului în exces, corpul poate extrage lichid din ochi, ceea ce face mai dificilă focalizarea. Iar nivelul ridicat de zahăr din sânge poate deteriora vasele de sânge din retină, ceea ce poate provoca pierderea vederii pe termen lung.
3. oboseala – de exemplu, în cazul pacienților cu diabet de tip 2, din cauza problemelor cu insulina, cea care ajută la deplasarea energiei către celule, celulele încep să ducă lipsă de “combustibil”, instalându-se astfel oboseala.
4. probleme digestive – dacă nivelul de zahăr din sânge este ridicat pentru prea mult timp, acesta poate afecta nervul vag, care ajută la deplasarea alimentelor prin stomac și intestine. Este posibil să pierdem în greutate, pentru că nu ne mai este la fel de foame. Am putea avea probleme cu refluxul acid, crampe, vărsături sau constipație severă.
Este important pentru noi toți, dar mai ales dacă avem diabet, să prevenim creșterea excesivă și susținută a nivelului de zahăr din sânge prin: aderența la tratamentul prescris, evitarea consumului crescut al unor alimente cu zahăr sau amidon, gestionarea eficace a stresului, exercițiile fizice regulate și pierderea în greutate, dacă suntem supraponderali.
În același timp, este important să înțelegem și cauzele hiperglicemiei la persoanele ne-diabetice.
Astfel, există câteva cauze comune ale hiperglicemiei non-diabetice care perturbă direct sau indirect interacțiunea dintre pancreas (care produce insulină) și ficat (care produce glucoză):
1.Sindromul Cushing – o afecțiune cauzată de secreția excesivă de hormon adrenocorticotrop produs de glanda pituitară. Aceasta, la rândul său, determină glandele suprarenale să producă cantități excesive de cortizol, principalul hormon de stres al organismului.
Atunci când se eliberează prea mult cortizol, acesta poate contracara efectele insulinei și poate duce la rezistență la insulină. De asemenea, poate scădea cantitatea de insulină eliberată de pancreas.
Adenoamele hipofizare – tumori benigne care afectează glanda pituitară, sunt cauza sindromului Cushing în peste 70% din cazuri.
Aproximativ 10% până la 30% dintre persoanele cu sindromul Cushing vor dezvolta o toleranță deficitară la glucoză, în timp ce 40% până la 45% vor dezvolta diabet.
2. Bolile pancreatice, cum ar fi pancreatita, cancerul pancreatic și fibroza chistică, pot provoca hiperglicemie, deoarece celulele pancreasului sunt deteriorate în aceste afecțiuni, nemaifiind
capabile să producă suficientă insulină pentru a elimina glucoza din sânge și a controla glicemia.
La o persoană sănătoasă, prezența mai multor molecule de glucoză în sânge semnalează pancreasului să elibereze insulină, care ajută la absorbția glucozei din sânge și o transportă către mușchi și ficat pentru a fi folosită ca sursă de energie și pentru depozitare. Pe măsură ce glicemia scade, semnalele către pancreas de a elibera mai multă insulină se opresc, iar nivelul glicemiei ar trebui să revină la un nivel de bază stabil.
Atunci când nivelurile de zahăr din sânge devin în mod continuu ridicate prin consumul repetat și excesiv de zahăr și carbohidrați, excesul de glucoză din sânge stimulează pancreasul să elibereze o cantitate mare de insulină. În timp, organismul încetează să mai răspundă la insulină, din cauza nivelului ridicat cronic de zahăr din sânge, ceea ce provoacă rezistență la insulină și menține nivelul ridicat al zahărului din sânge.
3. Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune care provoacă perioade menstruale neregulate, adesea abundente. Femeile cu SOPC prezintă dezechilibre hormonale, cum ar fi niveluri crescute de testosteron, insulină și proteine inflamatorii.
În ciuda nivelului crescut de insulină, femeile cu această condiție medicală prezintă rezistență la insulină, deoarece hormonii lor insulinici nu pot absorbi în mod adecvat glucoza. Receptorii de insulină la aceste femei nu se pot lega eficient de insulină. Deoarece insulina transportă glucoza, excesul de glucoză rămâne în fluxul sanguin, producând hiperglicemie.
4. Stresul fizic al organismului, inclusiv traumatismele, arsurile și alte leziuni, pot provoca un nivel ridicat al glicemiei prin modificarea modului în care este metabolizată glucoza.
Hiperglicemia indusă de stres apare atunci când răspunsul organismului declanșează eliberarea de cortizol și de un alt hormon al stresului cunoscut sub numele de epinefrină (adrenalină). Epinefrina crește producția de glucoză, în timp ce glucoza blochează efectele insulinei. De asemenea, stresul fizic determină organismul să elibereze proteine inflamatorii, care duc la rezistența la insulină.
5.Modificările metabolismului glucozei care apar în urma stresului fizic al organismului apar și după o intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală este o formă controlată de stres pentru organism care are ca rezultat creșteri similare ale citokinelor și hormonilor care determină producția de glucoză în ficat și blochează efectele insulinei de a elimina excesul de glucoză din sânge. Nivelul ridicat al glicemiei după o intervenție poate avea efecte semnificative asupra stării generale de sănătate și crește riscul de a dezvolta diabet și alte afecțiuni grave.
6. Hiperglicemia indusă de stres poate rezulta, de asemenea, din stresul fizic provocat de o infecție, cum ar fi pneumonia sau infecțiile tractului urinar. Nivelurile crescute de cortizol, hormonul stresului, care apar în cazul infecțiilor, blochează capacitatea insulinei de a elimina excesul de glucoză din sânge, menținând organismul într-o stare de glicemie ridicată.
7. Anumite medicamente – cum ar fi imunosupresoarele și corticosteroizii – pot crește nivelul de glucoză din sânge prin activarea enzimelor care cresc nivelul de glucoză din sânge și prin întreruperea eliberării și activității insulinei pentru a absorbi glucoza din sânge.
8. Nivelul ridicat al zahărului din sânge este asociat cu obezitatea, deoarece celulele adipoase în exces perturbă echilibrul dintre glucoză și insulină, ducând la creșterea rezistenței organismului la insulină. Excesul de celule adipoase reduce, de asemenea, capacitatea de a elimina glucoza din sânge pentru a fi folosită ca energie sau stocată sub formă de glicogen în mușchii scheletici.
9. Consumul excesiv de alcool poate afecta, de asemenea, glicemia prin faptul că interferează cu capacitatea ficatului de a regla producția și eliberarea de glucoză și are un impact negativ asupra răspunsului organismului la insulină.
10. Lipsa de activitate fizică poate crește nivelul de zahăr din sânge, deoarece mușchii scheletici sunt o parte principală a corpului care utilizează glucoza pentru energie sau stochează glucoza suplimentară pentru a o folosi mai târziu. În cazul unor niveluri scăzute de activitate fizică, mușchii devin inactivi și nu elimină eficient glucoza din sânge.
Problemele cauzate de nivelul ridicat de zahăr din sânge pot fi serioase, precum afecțiuni care pun în pericol viața, cum ar fi cetoacidoza diabetică, afectarea permanentă a nervilor de la nivelul mâinilor și picioarelor (neuropatie periferică), afectarea permanentă a ochilor și probleme cu vederea (retinopatie diabetică).
Exercițiile fizice regulate pot contribui la scăderea nivelului de zahăr din sânge, prin creșterea nevoii mușchilor de a elimina glucoza din sânge pentru a o folosi ca energie.
În același timp, deși este un lucru bine cunoscut, continuă să fie deosebit de important să integrăm și aplicăm consecvent în viața de zi cu zi recomandarea de a avea o dietă sănătoasă și echilibrată – cu proteine, grăsimi și alimente bogate în fibre, limitând în același timp zahărul și carbohidrații procesați și rafinați, ceea ce poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
