Ziua Mondială a Sănătății 2023 sub deviza ” Sănătate pentru toți!”

Timp de lectură: 4 minute

7 aprilie marchează aniversarea creării Organizației Mondiale a Sănătății în anul 1948. Așadar, anul acesta s-au împlinit 75 de ani de la acel eveniment.

Cu siguranță că cele peste 7 decenii de progrese în sănătatea publică au adus îmbunătățiri ale calității vieții pe glob. Lista celor de mai jos este doar o foarte scurtă selecție:

  • anii 1950 au reprezentat debutul perioadei în care au fost descoperite și au început să fie utilizate antibioticele, iar OMS a început să recomande statelor cum să le folosească eficient;
  • 1952 este anul în care Jonas Salk dezvoltă vaccinul poliovirus inactivat (injectabil), ceea ce a deschis calea pentru campanii în masă care au dus la eradicarea aproape totală a poliomielitei;
  • 1969 este anul în care  Adunarea Mondială a Sănătății stabilește primele Regulamente Internaționale de Sănătate, care reprezintă un acord între statele membre ale OMS de a lucra împreună pentru a preveni și a acționa în cazul riscurilor acute de sănătate publică care au potențialul de a trece frontierele, amenințând oamenii din întreaga lume.
  • În 1977 este publicată prima listă de medicamente esențiale. Această listă include medicamentele de bază de care are nevoie un sistem de sănătate. Fiecare medicament este selectat pe baza dovezilor privind siguranța, eficacitatea și raportul calitate-preț.
  • În 1978, în cadrul Conferinței internaționale privind asistența medicală primară, de la Alma-Ata, Kazahstan, este stabilit obiectivul aspirațional – „Sănătate pentru toți” – ce pune bazele apelului OMS pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate.
  • În 1980, în urma unei campanii ambițioase de vaccinare de 12 ani, sub conducerea OMS, variola este eradicată.
  • În 2000, pentru a detecta și combate răspândirea internațională a focarelor este înființată Rețeaua globală de alertă și răspuns la focare a OMS.
  • În 2003, Adunarea Mondială a Sănătății adoptă în unanimitate primul tratat global de sănătate publică al OMS, Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului, care își propune să reducă decesele și bolile legate de tutun la nivel mondial.
  • În 2006, numărul copiilor care mor înainte de vârsta de cinci ani scade sub 10 milioane, pentru prima dată în istoria recentă.
  • În 2012, Adunarea Mondială a Sănătății adoptă planul de implementare al OMS privind alimentația mamei, sugarilor și copiilor mici.

Pe de altă parte, deviza Zilei Mondiale a Sănătății din acest an – “Sănătate pentru toți” – conține în sine o provocare. Accesul la serviciile de sănătate nu este atât de facil pentru multe persoane.

Potrivit rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății și ale Băncii Mondiale, în timp ce, înainte de pandemie, accesul la servicii de sănătate a continuat să se îmbunătățească pe tot globul, aproximativ o treime din populația lumii încă nu avea acces la serviciile de sănătate esențiale. Mai mult, 1 miliard de persoane – mai mult ca niciodată – cheltuiesc peste 10% din bugetul gospodăriei pentru sănătate. Deși până în prezent sunt disponibile puține date despre impactul pandemiei asupra acoperirii cu servicii de sănătate, există indicii puternice că, de la sfârșitul anului 2021, ratele de acoperire a serviciilor rămân cu mult sub nivelurile de dinainte de pandemie și că protecția financiară s-a înrăutățit semnificativ, în special din cauza creșterii puternice a numărului de oameni săraci ale căror nevoi de sănătate pe care trebuie să le acopere din buzunarul propriu le pun în pericol accesul la bunuri de bază precum hrană și adăpost.

Iar accesul deficitar la servicii de sănătate se regăsește nu doar în țările clasificate drept sărace sau mai slab dezvoltate. Potrivit datelor diverselor instituții din România, între 300 și 500 de localități, în special cele din mediul rural, din zonele de munte sau din Delta Dunării, nu au medic de familie. Locuitorii acelor localități au de străbătut 10-50 de km până la primul cabinet și înapoi, pe drumuri care, uneori, sunt accesibile doar mașinilor de teren sau cu șalupa. În teorie, există multe soluții pentru a asigura servicii de medicină de familie pentru toți. Dar nu multe dintre acestea sunt puse în practică în mod eficace.

În realitate, una dintre principalele soluții pentru ca întreaga populație să aibă acces la servicii de sănătate este, potrivit recomandării OMS, reorientarea sistemelor de sănătate către întărirea asistenței medicale primare. În plus, asistența medicală primară trebuie gândită nu doar în sarcina medicului de familie, ci în jurul echipei multi-disciplinare din care să facă parte medicul de familie, asistentul medical din cabinetul de medicină de familie, asistentul medical comunitar, asistentul social, farmacistul, moașa care asigură servicii în comunitate, kineto-terapeutul, logopedul și orice alți profesioniști care pot lucra în centre comunitare integrate care deservesc diverse localități și contribuie la menținerea sănătății comunității. Alternativ, pot fi gândite și servicii medicale la distanță acordate de echipe medic-asistent medical, servicii medicale mobile, sau servicii de creștere a educației pentru sănătate a populației.

Indiferent de modul în care sunt gândite soluțiile, este necesar un echilibru sănătos între investițiile în infrastructură medicală și cele în formarea și păstrarea resursei umane și între direcțiile de strategie de sănătate și punerea lor în practică în mod organizat, după o bună analiză cost-beneficiu și cu un bun sistem de monitorizare a performanței.

Dar în primul rând, este necesară fixarea unui obiectiv clar care să vizeze accentul pe păstrarea stării de sănătate a populației, într-un sistem de sănătate centrat pe oameni și pe comunități. Iar prima, cea mai puțin costisitoare și mai eficientă intervenție dintre toate cele listate aici este, desigur, investiția sistematică în educație cât mai timpurie, dar și pe tot parcursul vieții, pentru păstrarea stării de sănătate. Și aici lucrurile, ne spune Hipocrate, sunt relativ simple, pentru că: ”sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitate fizică.” Un echilibru în căutarea căruia ar trebui să fim toată viața, în mod responsabil, fiecare dintre noi.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

  1. https://www.who.int/campaigns/world-health-day
  2. https://nationaltoday.com/world-health-day/
  3. Universal Health Coverage Data (worldbank.org)
Share This Post