Timp de lectură: 6 minute

V-ați întrebat vreodată de ce este important să fim la fel de atenți la sănătatea noastră orală ca la sănătatea inimii, sau a altor organe și sisteme ale organismului nostru?

Poate părea nesemnificativ, la o primă vedere, dar sănătatea orală este foarte importantă, fiind strâns legată de starea noastră generală de sănătate. Nu numai că oferă indicii despre sănătatea generală, dar e important de știut și că problemele din gură pot afecta restul corpului nostru.

Aceste concluzii sunt cu atât mai importante cu cât o foarte mare parte din populația României, aproape 80%, are probleme dentare. Și aceasta în timp ce, la nivel european, media este de 30%.

Un număr tot mai mare de cercetări arată modul în care sănătatea orală poate afecta alte părți ale corpului.  În acest context, co-directorul Laboratorului de Cercetare a Microbiomului Oral de la Școala de Stomatologie Kornberg a Universității Temple din Statele Unite ale Americii enumeră câteva boli pentru care există dovezi de la moderate până la puternice că boala parodontală (infecția și inflamația gingiilor și a osului care ne înconjoară dinții) ar putea fi un factor de risc pentru diabet, anumite tipuri de cancer, bolile cardiovasculare, infecțiile respiratorii și chiar demența.

În stadiile incipiente ale bolii gingivale, numită gingivită, gingiile pot deveni umflate, roșii sau sensibile și pot sângera ușor. Dacă nu este tratată, gingivita poate ajunge până la parodontoză, o formă mai gravă a bolii, în care gingiile se pot retrage, se poate pierde osul, iar dinții se pot slăbi sau chiar cădea.  De menționat că aproximativ 47% dintre persoanele cu vârsta de 30 de ani și mai mult din Statele Unite ale Americii au o formă de boală parodontală, potrivit Centrului de Control al Bolilor.

În cazul bolii parodontale, bacteriile și produșii lor toxici pot trece de la suprafața gingiilor și a dinților în sânge, unde se pot răspândi la diferite organe, a declarat Ananda P. Dasanayake, profesor de epidemiologie la Colegiul de Stomatologie al Universității din New York, Statele Unite ale Americii.

Astfel, o declarație din 2012 a Asociației Americane a Inimii a menționat că inflamația la nivelul gingiilor a fost asociată cu niveluri mai ridicate de proteine inflamatorii în sânge.

Dintre toate asocierile dintre sănătatea orală și diverse boli, cea pentru care există cele mai multe dovezi este în cazul diabetului, iar cele două afecțiuni par să aibă o relație bidirecțională: boala parodontală pare să crească riscul de diabet și invers. Cercetătorii nu au înțeles încă care este mecanismul specific, dar, într-o analiză publicată în 2017, s-a arătat că inflamația sistemică cauzată de boala parodontală poate înrăutăți capacitatea organismului de a răspunde la insulină. Într-un alt studiu, cercetătorii au descoperit că diabeticii care au fost tratați pentru boala parodontală au avut costuri generale de îngrijire a sănătății în scădere cu 12-14%.

De asemenea, în cazul în care cantități mari de bacterii din gură ajung în plămâni, acest lucru poate duce la apariția pneumoniei bacteriene prin aspirație, a declarat Dr. Frank Scannapieco, profesor de biologie orală la University at Buffalo School of Dental Medicine din Statele Unite ale Americii. Acest fenomen a fost observat mai ales la pacienții spitalizați sau la adulții în vârstă din căminele de bătrâni și reprezintă un factor de risc important pentru cei care nu pot folosi ața dentară sau nu se pot spăla singuri pe dinți.

Într-un studiu publicat în 2020, o echipă internațională de experți a concluzionat că există o legătură semnificativă între boala parodontală și atacul de cord, accidentul vascular cerebral, acumularea de placă în artere și alte afecțiuni cardiovasculare.

De exemplu, într-un studiu publicat în 2019, cercetătorii au analizat dosarele de sănătate a aproape 250.000 de adulți sănătoși care trăiesc în Coreea de Sud și au constatat că, timp de aproximativ 10 ani, cei care s-au spălat regulat pe dinți și au avut curățări dentare regulate au fost mai puțin susceptibili de a avea evenimente cardiovasculare decât cei care au avut o igienă dentară mai slabă, au format mai multe carii, au suferit pierderi de dinți sau au dezvoltat boala parodontală.

Deși cercetătorii nu au determinat modul în care o sănătate orală precară ar putea duce la o sănătate mai proastă a inimii, unele dovezi sugerează că bacteriile parodontale din gură pot călători spre arterele pacienților cu boli vasculare, putând juca un rol în dezvoltarea bolii.

De asemenea, la nivel mondial, cercetătorii au fost din ce în ce mai interesați de rolul sănătății orale în apariția demenței, în special a bolii Alzheimer. Într-o analiză recentă, oamenii de știință au observat că bacteriile orale – în special cele legate de parodontită – ar putea afecta creierul fie direct, prin „infectarea sistemului nervos central”, fie indirect, prin inducerea unei „inflamații sistemice cronice” în organism, care ajunge și la creier. Astfel, se poate spune că boala parodontală este considerate din ce în ce mai mult un „factor de risc” pentru diferite forme de demență.

De aceea, este atât de important să fim la fel de atenți la sănătatea noastră orală ca și la sănătatea inimii, sau a altor organe și sisteme ale organismului nostru.

Iată câteva modalități practice prin care ne putem îngriji cât mai eficace:

1. Să ne spălăm pe dinți de două ori pe zi, la un unghi de 45 de grade față de gingii, timp de câte 2 minute, cea mai recomandată fiind pasta de dinți cu fluor.  Acest lucru va reduce la minimum cantitatea de placă bacteriană acumulată. Dacă suntem predispuși la boli ale gingiilor, atunci 2 minute nu sunt suficiente, specialiștii recomandând câte 5 minute sau mai mult. Sunt recomandate atât periuțele de dinți electrice, cât și cele manuale.
2. Să înlocuim periuța de dinți din 3 în 3 luni.
3. Să folosim periuțe interdentale și ață dentară. Bacteriile și resturile alimentare pot rămâne în acele zone în care perii periuței obișnuite nu pot ajunge în mod adecvat, ceea ce duce la apariția cariilor, a bolilor gingivale și a respirației urât mirositoare, așa că este vital să îndepărtăm placa bacteriană dintre dinți, o modalitate eficace fiind folosirea zilnică a aței dentare. De asemenea, apa de gură ajută la îndepărtarea particulelor de alimente rămase după periaj și folosirea aței dentare.
4. Să ne curățăm limba. Ea adăpostește multe bacterii, astfel încât periajul sau raclajul limbii poate ameliora această problemă.
5. Să mergem regulat la medicul dentist.
6. Să renunțăm la fumat. Persoanele care fumează au un risc mai mare de dezvoltare a problemelor gingivale, de pierdere a dinților, de complicații după diverse intervenții chirurgicale în gură și de a dezvolta cancer bucal. Aceștia sunt mai predispuși la infecții și nu se vindecă la fel de bine ca nefumătorii. Renunțarea la fumat scade riscul de apariție a cancerului bucal, reduce riscul de a dezvolta boli parodontale și, dacă acestea apar totuși, îmbunătățește răspunsul la tratament. Este important ca persoanele care fumează, inclusiv cele care vapează, să viziteze în mod frecvent un dentist pentru a detecta și trata orice probleme de sănătate orală.
7. Să avem o dietă sănătoasă și să limităm alimentele și băuturile cu zahăr.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent; Andreea Mazilu, Medic dentist

Surse de documentare:

1. Oral health: A window to your overall health – Mayo Clinic
2. Periodontal Disease and Atherosclerotic Vascular Disease: Does the Evidence Support an Independent Association? | Circulation (ahajournals.org)
3. Full article: Porphyromonas gingivalis and the pathogenesis of Alzheimer’s disease (tandfonline.com)
4. What Dentists Wish You Knew – The New York Times (nytimes.com)
5. The Benefits of Excellent Oral Hygiene. www.bhamcomm.nhs.uk
6. https://www.nytimes.com/2023/04/06/well/oral-health-hygiene.html?smid=nytcore-ios-share
7. Igiena dentară în România: câți români respectă regulile de bază | MedLife
8. Effects of smoking and vaping on oral health – Better Health Channel