Timp aprox. de lectură: 7 minute

Discuțiile cu personalul medical pot reprezenta tot atâtea ocazii de a educa pacienții sau publicul. Însă, uneori, limbajul nu este tocmai adaptat nevoilor oamenilor.

Pornind de la o serie de întrebări ale persoanelor interesate să afle mai multe despre modul în care funcționează legătura dintre intestinul uman și restul corpului, dar și cum își pot păstra sănătatea, inclusiv prin modificarea comportamentului alimentar și a stilului de viață, articolul din The New York Times poate reprezenta un model de abordare a procesului de educare a publicului, aducând dovezile științifice mai aproape de cititor, într-un limbaj accesibil.

În numărul de luna aceasta vom prezenta prima parte a acestui dialog mediat de o publicație de prestigiu.

Ce legătură există între intestinul meu și restul corpului?

În afară de rolul bine-cunoscut al intestinului de a digera alimentele și de a absorbi substanțele nutritive, studiile au arătat că trilioanele de bacterii, viruși și ciuperci care locuiesc în tractul nostru intestinal (cunoscute și sub numele de microbiomul intestinal) pot „influența practic toate aspectele biologiei noastre”, a declarat Justin Sonnenburg, profesor de microbiologie și imunologie la Stanford Medicine. O mare parte din sistemul imunitar se află în intestin, iar microbii rezidenți influențează modul în care funcționează acest sistem, a mai spus acesta. Iar microbii intestinali produc o varietate de molecule mici care s-au dovedit a afecta metabolismul, inflamația și apetitul, cu posibile legături cu anumite boli, inclusiv obezitatea, bolile de inimă și chiar și unele tipuri de cancer.  

„Intestinul influențează, de asemenea, ceea ce se întâmplă în creier”, a declarat Dr. William Chey, profesor de gastroenterologie și științe nutriționale la Michigan Medicine. Potrivit unui studiu publicat în 2016, de exemplu, transferul microbilor intestinali de la oameni cu depresie la șobolani a indus comportamente depresive și anxioase la rozătoare. Unele studii la om au arătat, de asemenea, că administrarea anumitor bacterii intestinale sub formă de suplimente probiotice poate îmbunătăți anxietatea și depresia. Însă, doctorul Chey crede că aceste concluzii nu sunt suficiente pentru a recomanda probioticele pentru a îmbunătăți sănătatea mintală.

În aceste condiții, care ar fi câteva lucruri simple pe care le putem face pentru a ne îmbunătăți sănătatea intestinală?

Nu este surprinzător faptul că cel mai bun mod de a avea grijă de intestinul nostru este să ne hrănim bine. În felul acesta o duc bine și  microbii intestinali.

Putem face asta alegând cu prioritate alimentele bogate în fibre cum ar fi legumele, cerealele integrale, nucile, semințele, fasolea și lintea. Aceasta este modalitate principală de a stimula sănătatea intestinelor, deoarece fibrele sunt o sursă importantă de nutrienți pentru aceste bacterii, ne spune Emily Haller, dietetician nutriționist înregistrat la Michigan Medicine.

Consumul unei varietăți de alimente pe bază de plante poate ajuta, de asemenea, la diversificarea tipurilor de microbi din intestin, ceea ce este asociat cu o sănătate mai bună, a spus dna Haller. Un studiu publicat în 2018, de exemplu, a constatat că persoanele care au consumat mai mult de 30 de tipuri de alimente vegetale pe săptămână au avut un microbiom intestinal mai divers decât cele care au consumat până la 10 tipuri de alimente vegetale pe săptămână.

O dietă în care adăugăm mai multe alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul sau varza murată poate fi, de asemenea, o modalitate sigură (și gustoasă) de a stimula diversitatea microbiomului și de a reduce inflamația, a spus Dr. Sonnenburg. Specialiștii spun ”poate fi” pentru că sunt necesare mai multe studii pentru a confirma aceste legături și pentru a stabili care este cantitatea optimă de alimente fermentate pentru a obține aceste beneficii.

Atunci, care sunt alimentele al căror consum ar trebui să-l limităm, de dragul sănătății noastre intestinale?

În general, alimentele foarte procesate conțin puține fibre pe care microbii intestinali să le consume. Unele alimente procesate conțin, de asemenea, anumiți emulgatori sintetici (adăugați pentru a îmbunătăți gustul și durata de depozitare) care s-au dovedit, la șoareci și în cadrul unor studii limitate la om, că dăunează intestinului prin reducerea diversității microbiomului intestinal, degradarea mucoasei intestinale și creșterea inflamației, a declarat Jens Walter, profesor de ecologie, alimentație și microbiom la University College Cork din Irlanda.

De asemenea, alcoolul, precum și carnea procesată și carnea roșie au fost asociate cu un risc mai mare de cancer colorectal, așa că este mai bine să le reduceți cantitativ, spun experții în sănătate. Aceasta nu se referă la un hot dog sau o bere o dată la câteva săptămâni sau luni. Ceea ce este mai important este ca ceea ce mâncăm în general, „timp de zile, săptămâni și ani „, să conțină mai multe alimente vegetale integrale și mai puține alimente procesate. Doar aceasta va avea cel mai puternic impact asupra sănătății noastre, inclusiv asupra sănătății intestinelor.

Simt adesea arsuri la stomac după ce mănânc. De ce se întâmplă asta și ce pot face pentru a le opri?

Atunci când mușchiul sfincterului care leagă partea inferioară a esofagului de stomac se deschide mai mult decât ar trebui și permite intrarea unei cantități prea mari de acid gastric sau dacă acidul din stomac persistă prea mult timp în esofag, acest lucru poate provoca arsuri la stomac sau alte simptome ale refluxului acid,  explică dr. Rena Yadlapati, gastroenterolog și profesor asociat de medicină clinică la University of California, San Diego. Unele persoane au terminații nervoase mai sensibile în esofag, astfel încât simt arsuri și durere chiar și ca răspuns la o cantitate normală de acid, mai ales atunci când sunt stresate sau anxioase. „Există atât de multe terminații nervoase în esofag, iar acestea sunt strâns legate de creier”, a declarat dr. Yadlapati. „Și astfel, în timpul perioadelor de stres, anxietate, schimbări hormonale sau la unii oameni chiar și fără aceste motive, aceste senzații pot fi incredibil de puternice”, a continuat explicația dr. Yadlapati.

Sfatul în aceste situații este să purtăm haine comode în timpul și după mese, să reducem porțiile de mâncare și să așteptăm să treacă trei ore între momentul în care mâncăm și cel în care ne așezăm în poziție culcată. Toate acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor de reflux. În plus, ca să acționăm asupra factorilor declanșatori, fumătorii ar trebui să renunțe la fumat, ar trebui să limităm alimentele și băuturile iritante (printre cele mai frecvente se numără cafeaua, alcoolul, ciocolata, roșiile sau alimentele picante sau grase) sau să menținem o greutate sănătoasă. Consultați-vă și cu medicul dumneavoastră cu privire la ce medicamente sunt cele mai bune pentru dumneavoastră. Lista ar putea include medicamentele anti-acid, blocantele histaminei-2 și inhibitorii pompei de protoni, a mai spus Dr. Chey.

În plus, respirația diafragmatică, profundă poate ajuta, ne spune dr. Yadlapati. Aceasta „nu numai că întărește diafragma, ceea ce s-a demonstrat că reduce impactul refluxului gastric dar este și o minunată strategie de relaxare”, a spus ea. Pacienții ale căror simptome se agravează odată cu stresul pot beneficia, de asemenea, de consultarea unui terapeut specializat în sănătatea intestinală și care folosește tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală pentru a reduce simptomele refluxului acid.

Există riscul să fac ulcer, dacă sunt în mod constant stresat și mănânc multă mâncare picantă?

Clar, nu, explică dr. Chey.

Ulcerul peptic apare atunci când se formează răni deschise în mucoasa protectoare a stomacului sau la începutul intestinului subțire. Aceste răni pot fi cauzate fie de infecția cu bacteria Helicobacter pylori, fie de utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și naproxenul, în special atunci când sunt administrate în doze mai mari sau pentru perioade lungi de timp, deși sensibilitățile individuale pot varia. În timp, atât H. Pylori cât și medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene pot distruge bariera mucoasei intestinale, provocând în cele din urmă apariția unui ulcer.

Ulcerele cauzate de infecțiile cu H. pylori sunt tratate cu antibiotice, iar cele cauzate de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt tratate prin întreruperea utilizării acestora. (Dacă între timp aveți nevoie de analgezice fără prescripție medicală, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o alternativă, cum ar fi paracetamolul). Medicamentele cu inhibitori ai pompei de protoni care reduc secreția de acid gastric sunt, de asemenea, prescrise pe termen scurt pentru a permite ulcerelor să se vindece sau pe termen lung, dacă trebuie să luați medicamente antiinflamatoare nesteroidiene în mod regulat.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Traducere și adaptare după Cum știu dacă intestinul meu este sănătos? Răspunsurile la întrebările dumneavoastră despre microbiom – The New York Times (nytimes.com)